Cei trei H – histeroscopia, histerosonografia, histerosalpingografia

Cei trei H – histeroscopia, histerosonografia, histerosalpingografia

Sunt trei investigații imagistice pe care multe voi, cele care citiți acum aceste rânduri, le-ați primit ca recomandare atunci când ați pășit în cabinetul medicului specialist în infertilitate în căutarea răspunsului la întrebarea ”de ce nu pot rămâne însărcinată”, dar și pentru a investiga diverse patologii din sfera ginecologică.

Important de știut despre aceste trei explorări imagistice este faptul că au rolul de a explora uterul și trompele uterine, afecțiunile acestora numărându-se frecvent printre cauzele infertilității feminine. Astfel că, permeabilitatea sau obturarea trompelor uterine, investigarea endometrului și structura uterului se pot măsura cu ajutorul acestor trei metode imagistice. Haideți să aflăm, pe larg, despre fiecare dintre acestea!

Histeroscopia este una dintre cel mai puțin invazive metode de diagnostic în ceea ce privește patologia cavității uterine și nu doar ca permite stabilirea unui diagnostic în cazul unei afecțiuni, dar este și o metodă de intervenție rapidă. Explorarea se realizează cu ajutorul unui instrument numit histeroscop, un instrument optic foarte subțire (3-5 mm) conectat la un dispozitiv video printr-o sursă de lumină cu fibră optică. Prin histeroscop se introduce aer sau o soluție salină pentru vizualizarea cavității uterine și deschiderea trompelor uterine. Intervenția se face cu anestezie locală, de cele mai multe ori, dar la cererea pacientei se poate face chiar
și anestezie generală. Durata totală a investigației este de până la 40 de minute. Pregătirea înaintea procedurii presupune evitarea contactelor sexuale cu 1-2 zile înainte de
efectuarea histeroscopiei, a spălăturilor vaginale și a tratamentelor cu ovule sau supozitoare vaginale cu o săptămână înainte de examinare. Dacă femeia nu este la vârsta menopauzei, cea mai bună perioadă pentru efectuarea acestei intervenții este în prima săptămână după terminarea menstruației. După histeroscopie, se recomandă evitarea contactului sexual, evitarea folosirii tampoanelor vaginale, a spălăturilor vaginale, sauna, băile în apă fierbinte sau la piscine/ștranduri pentru câteva zile.

Histeronosografia se realizează folosind o soluție salină ce se introduce printr-un cateter subţire, foarte flexibil, prin colul uterin până în cavitatea uterină. În timpul injectării, se pot resimți crampe ușoare sau senzație de presiune, caz în care se poate administra, la cererea pacientei, un antispastic intramuscular pentru reducerea disconfortului. Procedura durează maximum jumătate de oră. Când, cu ajutorul acestei proceduri, se investighează cauze de infertilitate, se urmăresc anomaliile uterine și leziunile intrauterine – polipii, fibroamele uterine, sinechiile, precum și permeabilitatea tubară. Tot prin intermediul acestei investigații se pot determina și cauzele sângerărilor anormale ce au loc în timpul menstrei abundente, dar și între menstre sau după instalarea menopauzei. Histerosonografia este de ajutor și atunci când sunt detectate anomalii endometriale și intracavitare în timpul unei ecografii transvaginale sau în cazul anomaliilor uterine congenitale sau dobândite (uter unicorn, uter bicorn, sept uterin, cavitate uterină arcuată). Se efectuează sub ghidaj ecografic. Cel mai bun moment pentru a efectua histerosografia este în zilele 5-10 ale ciclului menstrual. Este o procedură contraindicată în sarcină. Înainte de efectuarea investigației, vezica urinară trebuie golită.

Histerosalpingografia sau, pe scurt, HSG, este procedură medicală prin care se poate examina structura uterului şi a trompelor uterine, dar şi pentru testarea permeabilităţii trompelor uterine. Este recomandată pacientelor care nu pot rămâne însărcinate pe cale naturală ori celor care au avut unul sau mai multe avorturi spontane, dar și celor care au dureri menstruale lunare intense, dar și sângerări importante. Se realizează prin introducerea în colul uterin a unui tub subțire (canulă) apoi, cu ajutorul unei seringi, se introduce în uter, prin canulă, o substanță de contrast. După ce lichidul umple cavitatea uterului şi pătrunde în trompele uterine, se realizează imaginile radiografice. După obținerea acestora, tubul este scos, iar substanţa de contrast va fi absorbită rapid în sânge și se va elimina. Procedura durează între 15 și 30 de minute și se efectuează fără anestezie sau doar cu una locală. Cel mai potrivit moment pentru realizarea HSG este în primele două săptămâni după încheierea menstruației. Unele paciente pot avea câteva reacții adverse la finalul acestei proceduri, cele mai întâlnite fiind stare de greață și ușoară amețeală, dureri abdominale de mică intensitate, scurgeri vaginale (se elimină substanța de contrast), posibile sângerări. Histerosalpingografia nu se recomandă pacientelor însărcinate, celor care prezintă o infecție vaginală, o boală cu transmitere pe cale sexuală, celor care prezintă sângerări uterine sau infecții pelvice cronice sau care au alergie la substanța de contrast (iod).
credit foto: pinterest.com

Leave a Comment

Name*

Email* (never published)

Website