cancer de col uterin

Totul despre vaccinarea anti-HPV

Majoritatea cancerelor cervicale sunt asociate cu papilomavirusul uman (HPV), o infecție cu transmitere sexuală. Imunizarea pe scară largă cu vaccinul HPV ar putea reduce impactul cancerului de col uterin la nivel mondial. Iată ce trebuie să știți despre acest vaccin.

Diverse tulpini de HPV se răspândesc prin contact sexual și sunt asociate cu majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. Vaccinarea HPV poate preveni majoritatea cazurilor de cancer de col uterin dacă este efectuată înainte ca o fată sau o femeie să fie expusă la virus. În plus, acest vaccin poate preveni cancerul vaginal și vulvar la femei și apariția condiloamelor genitale și a cancerului anal la femei și bărbați. În teorie, vaccinarea băieților împotriva tipurilor de HPV asociate cu cancerul de col poate contribui, de asemenea, la protejarea fetelor de virus prin scăderea riscului de transmitere. Anumite tipuri de HPV au fost, de asemenea, legate de cancerele la nivelul gurii și gâtului, astfel că, probabil, vaccinul HPV oferă o anumită protecție și împotriva acestor tipuri de cancer.


Cine îl face?
Vaccinul HPV este recomandat, de rutină, fetelor și băieților cu vârste între 11 și 12 ani, deși poate fi administrat încă de la vârsta de 9 ani. Este ideal pentru fete și băieți să primească vaccinul înainte de începerea vieții sexuale și expunerii la virus. Cercetările au arătat că administrarea vaccinului la o vârstă fragedă nu este legată de un început mai precoce al activității sexuale. Odată ce o persoană a fost infectată cu HPV, s-ar putea ca vaccinul să nu fie la fel de eficient sau să nu funcționeze deloc. De asemenea, răspunsul la vaccin este mai bun la vârste mai tinere decât la vârste mai mari.
Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) recomandă acum ca toți copiii de 11 și 12 ani să primească două doze de vaccin HPV la cel puțin șase luni de distanță, în loc de schema recomandată anterior, de trei doze. Copiii cu vârsta între 9 și 10 ani și adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani, de asemenea, pot fi vaccinați conform schemei actualizate, cu două doze. Cercetările au arătat că schema de două doze este eficientă pentru copiii cu vârste sub 15 ani.
Adolescenții și adulții tineri care încep seria de vaccinuri mai târziu, de la 15 la 26 de ani, ar trebui să continue să primească trei doze de vaccin.


Cine nu se poate vaccina
Vaccinul contra HPV nu este recomandat femeilor însărcinate, persoanelor a căror stare de sănătate generală este deteriorată, celor care suferă de alergii severe (inclusiv la drojdie sau latex). De asemenea, dacă la administrarea primei doze de vaccin s-a manifestat o reacție alergică la una din componentele acestuia, nu mai trebuie administrate următoarele doze.


Vaccinul HPV mai oferă beneficii celor deja activi sexual?
Da. Chiar dacă aveți deja o tulpină de HPV, puteți beneficia totuși de vaccin, deoarece vă poate proteja de alte tulpini pe care încă nu le aveți. Cu toate acestea, niciunul dintre vaccinuri nu poate trata o infecție cu HPV existentă. Vaccinurile vă protejează numai de tulpinile specifice de HPV la care nu ați fost expus.


Efectele secundare
În general, efectele secundare sunt ușoare. Cele mai frecvente reacții adverse ale vaccinului HPV includ durerea moderată, inflamația sau înroșirea la locul injecției. În unele cazuri mai pot apărea durerile de cap, greața, vărsăturile și o stare de slăbiciune.

Testul HPV, tot ce trebuie să știi

Infecția HPV sau Virusul Papiloma Uman este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală, direct răspunzătoare de apariția cancerului de col uterin, dar și a altor cinci tipuri de cancer precum cel vulvar, vaginal, anal, penian (sau cancer de penis), orofaringian.

După cum bine știți, testul Babeș-Papanicolau este cea mai bună metodă de a depista și preveni cancerul de col uterin, este testul ce poate identifica dintr-o fază timpurie celulele anormale de la nivelul colului, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase. Dacă în urma acestei testări, au fost identificate celule atipice, modificate, se recomandă și testul HPV, pentru a afla care dintre genotipurile de HPV cu risc cancerigen înalt a determinat modificările testului Papanicolau. Tulpinile cu risc cancerigen înalt, ce pot determina modificări la nivelul celulelor colului uterin, sunt 16, 18, 31 si 45. Dacă în cazul în care testul HPV detectează aceste tipuri de tulpini cu risc cancerigen crescut, recomandarea medicală imediată este colposcopia şi biopsia cervicală.

Există aproximativ 100 de tipuri de tulpini HPV, fiecare dintre acestea infectând o anumită parte a corpului şi determinând două tipuri de modificări ale ţesuturilor: condiloame sau negi şi displazii sau leziuni precanceroase, cum mai sunt cunoscute.

Afectează atât femeile, cât și bărbații, iar transmiterea virusului se face prin contact direct cu persoana infectată, dar şi de la mamă la făt. Riscul infecției cu HPV apare odată cu începerea vieții sexuale, în special în rândul persoanelor active din punct de vedere sexual, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. Orice contact sexual poate cauza infectarea partenerului cu HPV, atât timp cât există contact direct cu zona expusă virusului, indiferent dacă contactul sexual presupune penetrare sau nu, astfel că este important să se știe că prezervativul nu asigură protecție de 100% împotriva infecției cu HPV, deoarece nu acoperă toate porțiunile de piele din zona genitală. În fază incipientă a infecției cu HPV, aceasta poate fi asimptomatică, dar în faze avansate – cum este cancerul de col uterin – pot să apară dureri abdominale și/sau sângerări după contactul sexual.

Cum se face testul HPV?
Testul HPV se face pentru a depista infecţia cu HPV, dar și pentru a vedea care genotip HPV este prezent. Testul se face prin analiza unei probe de secreţii prelevate de la nivelul cervixului, la fel ca testul Papanicolau. Cel mai bun moment pentru a efectua acest testul este la 8-12 zile de la ultima menstruaţie. Și, la fel ca în cazul testului Papanicolau, înainte de test cu 48 de ore nu se fac dușuri intravaginale, nu se întrețin raporturi sexuale și nu se folosesc tampoane intravaginale, creme sau ovule vaginale. De asemenea, este bine ca pacientele să știe că după prelevarea probelor, este posibil să apară sângerări vaginale ușoare și de scurtă durată. Rezultatele testului HPV sunt disponibile, în general, în maximum două săptămâni și pot avea două răspunsuri:
● Normal, atunci când virusul HPV nu este prezent
● Anormal, atunci când virusul HPV este prezent
Iar în cazul în care este identificată una dintre tulpinele de HPV cu risc cancerigen înalt, ceea ce arată că pacienta are un risc înalt de a avea deja modificări precanceroase ale celulelor cervicale, recomandarea medicală imediată este pentru efectuarea unei colposcopii şi a unei biopsii cervicale.

Cele mai bune metode de a preveni infecția cu HPV sunt:
● Vaccinarea înainte de a începe viața sexuală (11-14 ani); în cazul în care se optează pentru acest vaccin după începerea vieții sexuale, nu este garantată protecție totală asupra riscului de infecției cu unul sau mai multe tipuri de HPV
● Reducerea numărului de parteneri sexuali
● Folosirea prezervativului

De reținut!
Testarea HPV se face atunci când rezultatul testului Papanicolau indică un rezultat anormal, de celule modificate, și se face pentru a determina care dintre tipurile cu risc cancerigen înalt de HPV a determinat acest rezultat – 16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 73, 82.
Cele mai multe dintre infecţiile cu HPV se vindecă de la sine în decurs de doi ani, când organismul elimină în mod natural acest virus. În schimb, infecțiile persisitente cu HPV sunt principalul factor de risc în cazul apariţiei cancerului de col uterin.

creditfoto: pinterest.com

Cancerul de col uterin poate fi prevenit

Incidența acestei boli în România este foarte mare și, din păcate, rata mortalității provocată de aceasta situează România pe primele locuri din Europa. În ciuda diagnosticului, boala poate fi prevenită încă din primele faze prin testul Babeș-Papanicolau.

De obicei, în stadiile incipiente, boala nu are simptome specifice. Acestea apar însă când boala a avansat și sunt caracterizate de sângerări vaginale anormale – la contact sexual, după instalarea menopauzei, între menstruații, prin secreții neobișnuite – ce apar între menstruații sau după instalarea menopauzei, secreții ce pot conține urme de sânge, prin dureri în timpul contactului sexual. Desigur, acestea sunt simptome ce pot indica și alte afecțiuni, dar identificarea unuia sau a mai multor simptome prezentate impun consultul ginecologic de urgență și efectuarea unui test Papanicolau. Un rezultat anormal al acestui test, impune câteva investigații suplimentare ce pot ajuta la depistarea cancerului de col uterin. Acestea sunt colposcopia, conizația de col uterin și biopsia. În timpul colposcopiei, recomandată a fi făcută în afara perioadei menstruale, medicul evaluează vulva, vaginul și colul. Se poate face cu sau fără biopsie. Pentru a diagnostica leziunile precanceroase sau existența cancerului de col uterin, se pot face colposcopii cu biopsie, chiuretaj endocervical sau conizație de col uterin. În funcție de rezultatul biopsiei, există patru stadii ale bolii:
I – cancerul se află doar la nivelul colului uterin
II – boala a cuprins colul și partea superioară a vaginului
III – tumora s-a extins la nivelul vaginului sau a cuprins peretele pelvin lateral
IV – cancerul s-a extins și la organele din apropiere (vezica urinară sau rect ori s-a răspândit în alte zone ale corpului – plămâni, ficat, oase.

Tratamentul depinde de stadiul și de extinderea tumorii, dar există numeroși alți factori care pot influența metodele de tratament, cele mai importante fiind vârsta femeii, starea de sănătate a acesteia, dacă pacienta, aflată la vârstă fertilă, își mai dorește să aibă copii. Cele mai folosite metode terapeutice sunt intervențiile chirurgicale – folosite mai des pentru stadiile incipiente ale bolii, radioterapia, chimioterapia, terapia țintită.

Principalii factori de risc ai bolii sunt infecția cu HPV, multipli parteneri sexuali, debutul vieții sexuale la o vârstă mică, fumatul, infecția cu Chlamydia, istoric în familie de cancer de col uterin, infecție cu HIV, istoric de boli cu transmitere sexuală. Un simplu test Babeș-Papanicolau, efectuat anual, poate salva viața oricărei femei. Descoperit în fazele incipiente ale bolii, cancerul de col uterin este vindecabil, iar șansele de supraviețuire sunt mari.
credit foto: pinterest.com

Programează-te la testul Papanicolau!

Cu toate că este una dintre cele mai ușoare investigații ginecologice, multe dintre femei nu știu nici ce este, nici la ce le-ar ajuta să facă această examinare. Din păcate, această lipsă de informație a făcut ca România să ocupe un loc fruntaș în Europa la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin.

Controlul ginecologic anual, pe care orice femeie care și-a început viața sexuală ar trebui să-l facă, cuprinde o examinare exterioară și interioară a organelor genitale, urmată de prelevarea de celule pentru efectuarea testului Babeș-Papanicolau și a secrețiilor, pentru examinarea acestora. Este foarte important că niciuna dintre aceste intervenții nu este dureroasă, totul durând doar câteva minute.

Știai că?
Metoda a fost descoperită de Dr. George Papanicolau, în anul 1928.

Făcut regulat, an de an, testul Babeș-Papanicolau este cea mai bună metodă de a depista și preveni cancerul de col uterin, identificând dintr-o fază timpurie celulele anormale de la nivelul colului, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase. Recoltarea se face convențional sau în mediu lichid. În primul caz, proba recoltată este pusă pe lamă și fixată. Cea în mediul lichid este introdusă într-un flacon ce conține un mediu lichid special și este trimisă mai apoi laboratorului de anatomopatologie. Amândouă metode de recoltare au aceeași abilitate de a detecta celulele anormale.

Pregătirea pentru testul Papanicolau presupune câțiva pași simpli:
• cea mai bună perioadă pentru recoltare este între a 10-a și a 14-a zi a ciclului menstrual (în care ziua 1 este prima zi de menstruație)
• nu se fac spălături vaginale, nu se folosesc ovule, spermicide, creme sau tampoane vaginale cu 48 de ore înainte de ziua programată pentru recoltare
• nu se recomandă contactul sexual cu 48 de ore înainte de recoltare

Important!
Nu este recomandat să programezi efectuarea testului Papanicolau în perioada de menstruație.

Dacă în interpretarea rezultatului acestui test vei regăsi ”celule anormale” la nivelul colului uterin nu înseamnă că sunt o dovadă a prezenței cancerului, iar medicul ginecolog îți va solicita efectuarea unui nou test Papanicolau. Modificările majore la nivelul colului uterin atrag după sine recomandara unor investigații suplimentare. Acestea pot fi colposcopia – o procedură prin care se analizează vulva, vaginul și colul uterin cu ajutorul unei camere speciale -, chiuretajul endocervical și biopsia, aceste teste suplimentare vor ajuta la determinarea diagnosticului și a tratamentului corect.

Chiar dacă ai ajuns la vârsta menopauzei, efectuarea testului Papanicolau este recomandată în continuare. Doar medicul ginecolog îți poate recomanda întreruperea acestui tip de investigații.

credit foto: pinterest.com