ginecologie

Sarcina peste termen

Sarcina prelungită cronologic sau sarcina peste termen reprezintă sarcina ce durează 294 de zile sau 42 de săptămâni sau mai mult, în calcul fiind luată ultima dată a menstruației.

O sarcină normală ar trebui să dureze 40 de săptămani, dar perioada sarcinii variaza de la o femeie la alta. Sunt însă cazuri când viitoarea mamică nu își amintește exact datele ultimei menstruații ori confundă sângerarea de la începutul sarcinii cu ultima menstruație. Tocmai de aceea, poate cea mai precisa măsurare a vârstei sarcinii se poate face la ecografia morfofetală de trimestrul al treilea.
Printre principalii factori de risc ai sarcinii peste termen se numară diabetul gestațional, vârsta prea înaintată sau prea mică a viitoarea mame, anumiți factori genetici ai mamei, dezechilibrele hormanale ce au loc de-a lungul întregii perioade de sarcină, insuficiența tiroidiană, deficiențele de magneziu și calciu. Un alt factor de risc îl reprezintă anumite malformații fetale, dar și greutatea mai mare de 4 kg a fătului.

Îmbătrânirea placentei în jurul săptămânii 41 este un risc major al sarcinii prelungite cronologic. Pe masură ce sarcina avansează, placenta nu mai poate transporta cantitatea de oxigen și nutrienți la făt, insuficiența placentară crescând riscul de suferință fetală. Alte riscuri ale sarcinii peste termen sunt hipoglicemia neonatală, nașterea prin operația de cezariană, greutatea mare a copilului (mai mult de 4 kg) și posibila rănire a acestuia în timpul nașterii, anomalii ale fătului (anencefalie), epilepsie în perioada neonatală sau decesul fătului înainte de naștere.

Începând cu săptămâna 41, sarcina va fi monitorizată foarte atent, prin efectuarea unor ecografii și teste suplimentare pentru analiza ritmului cardiac al fătului. Dacă nu se semnalează suferință fetală, se poate aștepta declanșara naturală a travaliului. Dar fără ca aceasta să depășească 42 de săptămâni. După împlinirea a 42-43 de săptămâni, riscul apariției problemelor de sănătate pentru nou-născut este mare. De aceea, este recomandat inducerea travaliului în jurul a 42 de săptămâni.

O sarcină de 41 de săptămâni, în care atât mama, cât și fătul sunt în bună condiție medicală, este considerată normală. Dacă însă apar complicații cum sunt hipertensiunea, încetinirea mișcărilor fetale, scăderea lichidului amniotic în raport cu evoluția sarcinii, se recomandă operația de cezariană de urgență.

credit foto: pinterest.com

Intervenții ginecologice fără bisturiu

Uneori, teama de a merge la ginecolog pentru un simplu control sau pentru investigații, atunci când există suspiciuni, este alimentată de mai mulți factori. Iar denumirile unor analize, proceduri sau intervenții pot pune în dificultate orice pacientă, mai ales când aude pentru întâia oară despre ele.

Există cazuri când, pentru a afla mai exact ce se întâmplă în uterul pacientei sau pentru a clarifica anumite suspiciuni legate de endometru, col sau ovare, medicul să recomande unele intervenții. Și pentru a înlătura orice temeri, iată ce reprezintă două dintre cele mai folosite și recomandate investigații în ginecologie.

Laparoscopia. În prezent, este folosită atât pentru diagnosticare, cât și pentru tratarea multor afecțiuni ginecologice foarte des întâlnite precum chisturile ovariene, aderențele, fibroamele, endometrioza, infecțiile trompelor uterine, hidrosalpinx, tratamentul sarcinii extrauterine. Tot cu ajutorul acestei intervenții, pot fi recoltate probe de țesut pentru biopsie. Laparoscopia se realizează cu ajutorul laparoscopului, un instrument optic foarte fin, subțire, conectat la un dispozitiv video printr-o sursă de lumină cu fibră optică. În momentul intervenției, pacientei i se face o mică incizie (1,5-2 cm) sub ombilic pentru introducerea laparoscopului. După introducerea unei cantități de dioxid de carbon, ce ajută la umflarea pereților abdominali și la vizualizarea organelor interne, se examinează zona ce prezintă suspiciuni. La final, laparoscopul și gazul sunt îndepărtate, iar incizia este cusută. Intervenția chirurgicală durează în medie 30-90 de minute, se face sub anestezie generală, iar pacienta își poate relua activitatea fizică după o zi, iar activitățile mai solicitante sau efort fizic intens abia după o săptămână.

Histeroscopia. Tehnica a ajuns la un asemenea nivel, încât pentru această metodă de diagnostic, una dintre cele mai eficiente și puțin invazive metode de diagnostic în ceea ce privește patologia cavității uterine, nu mai este nevoie de anestezie totală ori de internare. Histeroscopia este o metodă de explorare și operare a cavității uterine, colului, vaginului cu ajutorul histeroscopului. Acesta este un instrument optic foarte subțire (3-5 mm) conectat la un dispozitiv video printr-o sursă de lumină cu fibră optică. Folosită ca metodă de diagnostic, intervenția se poate efectua și în cabinetul medicului. Pacienta se urcă pe masa de ginecologie și, după amplasarea speculum-ului pentru deschiderea pereților vaginali și dezinfectarea colului uterin, histeroscopul este introdus prin col în uter. Nu este o procedură dureroasă și, dacă femeia nu este încă la menopauză, examinarea histeroscopică este bine să fie făcută între a 10-a și a 14-zi a ciclului menstrual. Afecțiunile ce pot fi diagnosticate prin histeroscopie sunt fibroamele uterine, cancerul endometrial, anomalii congenitale, avorturi repetate, suspiciuni de col uterin etc. Dacă histeroscopia este operatorie, histeroscopul este înconjurat de o teacă prin care se permite alunecarea în interior a instrumentelor chirurgicale, a celor pentru efectuarea biopsiei, electrocauterul. Acest tip de intervenție se face cu anestezie generală sau regională. Acest tip de intervenție este contraindicată în sarcină sau în prezența unei infecții vaginale sau urinare.

Ce este atrofia vaginală

Cunoscută și sub denumirea de vaginită atrofică, afecțiunea reprezintă subțierea și inflamarea peretelui vaginal din cauza scăderii cantității de estrogen în sânge. Poate să apară și în timpul alăptării, dar cel mai frecvent afectează femeile aflate la menopauză.

Principala cauză a atrofiei vaginale este scăderea cantității de estrogen, un fapt ce are loc în mod natural atunci când femeia înaintează în vârstă. Mucoasa vaginală să devină subțire, uscată, mai puțin elastică și fragilă. Scăderea cantității de estrogen apare în următoarele situații:
• în timpul alăptării
• în perioada perimenopauzei (atunci când numărul și calitatea ovulelor scad, iar ciclul menstrual nu mai este regulat)
• după instalarea menopauzei
• ovarectomie (îndepărtarea chirurgicală a ovarelor)
• chimioterapie
• ca efect secundar al tratamentului hormonal pentru cancer mamar

La dezvoltarea aceste afecțiuni mai pot contribui infecțiile urinare, fumatul, absența nașterii vaginale, stresul, tratamentele medicale efectuate necorespunzător, toaletă intimă precară.
Atrofia vaginală poate fi recunoscută după următoarele simptome: arsuri vaginale, senzație de uscăciune vaginală, arsuri în timpul urinării, sângerări după contactele sexuale, dar și dureri și disconfort în timpul acestora, urinări dese. Diagnosticul afecțiunii se face prin examinare pelvină și prin efectuarea a două teste: Papanicolau și urinar.

Din păcate, multe paciente nu își găsesc curajul de a discuta despre problema pe care o resimt și întârzie consultul de specialitate. Astfel, se consideră că la nivel mondial, mai mult de jumătate dintre femeile aflate la menopauză suferă de această afecțiune. Tratamentul atrofiei vaginale, atunci când există simptome ușoare, constă în folosirea unor substanțe lubrifiante ce pot fi cumpărate din farmacii. Atunci când simptomele afecțiunii sunt deja deranjante pentru pacientă, tratamentul constă în aplicarea terapiei cu estrogeni aplicați vaginali, mai eficienți față de cei orali. Ameliorări importante ale afecțiunii apar după primele săptămâni de tratament cu estrogen.

Netratată la timp, vaginita atrofică crește riscul apariției infecției vaginale sau vaginitei, cum mai este denumită afecțiunea. Atrofia duce la modificarea mediului acid al vaginului, crescând astfel riscul infecțiilor cu bacterii, fungi și alte microorgansime. Pe măsură ce mucoasa se subțiază, crește riscul de apariție a leziunilor pe peretele vaginal. Fără un tratament corespunzător, vaginita atrofică poate crește riscul de afecțiuni urinare, astfel că femeia poate avea senzații foarte dese de urinare, arsuri sau creșterea numărului de urinări sau chiar incontinență.

Atrofia vaginală nu este o afecțiune care ar putea pune în pericol viața femeii, dar poate deveni deranjantă atunci când sunt neglijate simptomele. De aceea, le recomand să meargă la medicul specialist imediat ce apar primele simptome ale bolii.

Mituri despre viața sexuală

”Viața sexuală a unei femei se închieie odată cu instalarea menopauzei.” ”Nu iau contraceptive pentru că mă îngraș” sau ”pilula de a doua zi mă protejează de BTS” sunt doar câteva dintre miturile pe care le aude sau citește fiecare femeie. Dar cum adevărul este întotdeauna undeva, la mijloc, hai să aflăm cum stau lucrurile de fapt:

Sarcina în timpul menstruației
Ei bine, da, sunt șanse, mici – e drept, ca o sarcină să apară și în timpul menstruației. Unele femei au menstruații mai lungi, ce se pot suprapune cu începutul ovulației, altfel spus sunt fertile în acea perioadă. Nu uitați că spermatozoizii pot trăi în corp până la 72 de ore de la actul sexual! Chiar dacă șansele sunt foarte mici, un contact sexual neprotejat realizat în timpul menstruației poate duce la apariția sarcinii.

Însărcinată de la primul contact sexual
Fie că este prima oară sau a zecea oară, orice femeie poate să rămână însărcinată dacă întreține un act sexual neprotejat. Există chiar unele statistici care spun că mai mult de 20% dintre fete rămân însărcinate la începutul vieții sexuale. De la pubertate și până la menopauză, fiecare contact sexual poate fi fertil. Folosiți prezervativul pentru a vă proteja de o sarcină nedorită, dar și de bolile cu transmitere sexuală.

Contraceptivele îngrașă
Cu toate că este o idee foarte răspândită printre femeile de toate vârstele, studiile efectuate nu au reușit să stabilească o legătură între contraceptivele orale și kilogramele în plus ale doamnelor și domnișoarelor care le iau regulat. Este mult mai des întâlnită explicația ce spune că aceste pastile cu rol contraceptiv duc, de fapt, la reținerea apei în organism, ceea ce se comportă diferit de la femeie la femeie.

Testul Babeș-Papanicolau la majorat
Domnișoarele ar trebui să fie și mai precaute odată cu începutul vieții sexuale. Astfel, dacă și-au încceput viața sexuală, dar nu au împlinit 21 de ani, ar fi bine să își facă un examen Babeș Papanicolau la trei ani de la debut. Este singurul test care poate identifica din timp modificările celulare anormale de la nivelul colului uterin. Modificările anormale ale celulelor de pe colul uterin sunt cauzate de anumite tipuri de HPV (papilomavirus uman). În cele mai multe cazuri, acesta este principala cauză a apariției cancerului de col uterin. Dacă femeia a împlinit 30 de ani, poate face testul HPV în același timp cu testul Papanicolau.

Vaccinul anti-HPV te ferește de cancerul de col uterin
Sunt peste 100 de tulpini (forme) ale virusului HPV, un virus perfid ce poate genera cancer de col uterin, dar și la nivelul gâtului, gurii, vaginului, vulvei, penisului sau mucoasei anale. Tulpinile care cresc riscul de a dezvolta cancer de col uterin sunt 16, 18, 31, 33 și 45, primele două forme ale virusului cauzând aproximativ 7 din 10 (70%) dintre cancerele de col uterin. Vaccinurile pot bloca acțiunea acestor două tipuri de papilomavirus uman, dar este important de reținut că aproape 30% dintre cazurile de cancer de col uterin nu pot fi împiedicate de aceste vaccinuri, tocmai de aceea este foarte important ca fiecare femeie să meargă o dată pe an pentru a face testul Babeș-Papanicolau.


Pilula de a doua zi cauzează avort

Este important de reținut faptul că este o metodă de urgență și nu o recomand decât în situații extreme. Această pilulă trebuie luată în termen de 72 de ore de la actul sexual neprotejat. Nu are niciun fel de efect în împiedicarea dezvoltării unei sarcini deja formate și, la fel de important, nu protejează de bolile cu transmitere sexuală.


Spălăturile vaginale sunt un mod sănătos de a curăța vaginul

Vaginul are proprietatea de a se autocurăța, astfel că aceste spălături vaginale – foarte des folosite de multe dintre femei – pot face mai mult rău decât bine, provocând efecte nedorite. Astfel, aceste spălături tulbură echilibrul bacteriilor naturale ce se află în vagin, al căror rol este tocmai de a păstra vaginul curat și sănătos. Spălăturile vaginale dese pot ”ajuta” la răspândirea infecțiilor vaginale în trompele uterine, uter și ovare.

Sex la vârsta menopauzei
Foarte adevărat că menopauza aduce cu sine schimbări, ce pot avea un impact emoțional destul de puternic, dar nu ar trebui să se răsfrângă asupra vieții sexuale. Uscăciunea vaginului sau diminuarea elasticității acestuia, ce pot duce la apariția unei stări de disconfort în timpul actului sexual, pot fi combătute prin folosirea unor lubrifianți pe bază de apă ce se pot cumpăra din farmacii.