infertilitate cuplu

Bolile autoimune și infertilitatea

Factorii care determină atât infertilitatea feminină cât și cea masculină sunt numeroși și complecși. Printre aceștia se află și o categorie aparte: bolile autoimune. Acestea se manifestă atunci când propriul sistem de apărare percepe organismul că pe un inamic şi produce anticorpi împotriva acestuia. În fapt, sistemul de apărare începe să atace celulele organismului, inclusiv cele reproducătoare, afectând procese esenţiale pentru obţinerea unei sarcini: rezerva ovariană şi ovulația.

Cele mai frecvente boli autoimune întâlnite la femei sunt tiroidita Hashimoto, artrita, boala Crohn, lupusul, psoriazisul, boala Addison și diabetul zaharat de tip I. Chiar dacă niciuna dintre ele nu afectează în principal sistemul reproducător, tulburările metabolice pe care le induc (amenoreea și ciclurile menstruale anovulatorii) influențează în mod cert fertilitatea. În cazul bărbaților care suferă de boli autoimune, acestea influențează capacitatea de reproducere prin „atacul” pe care anticorpii din lichidul seminal îl declanșează asupra spermatozoizilor. Ca urmare, aceștia își modifică structura, fiindu-le totodată afectate funcțiile și motilitatea. Urmarea firească: imposibilitatea conceperii unui copil.

Chiar și în cazurile în care ovulația are loc, dereglările autoimune ale organismului vor „cataloga” celulele embrionare ca fiind străine și le vor distruge înainte ca embrionul să se implanteze în uter. De altfel, există multe situații în care boala autoimună este diagnosticată în urma investigațiilor amănunțite care se impun ca urmare a unor avorturi spontane repetate. În celelalte cazuri, în care bolile autoimune sunt cunoscute și pacientele se află sub tratament pentru acestea, însăși tratamentele reprezintă un pericol pentru evoluția sarcinii și fătul aflat în dezvoltare, riscul de avort spontan fiind crescut.

Întrebarea este însă: în condițiile unei boli autoimune se poate obține o sarcină? Răspunsul este DA. Având în vedere faptul că bolile autoimune au etape de activitate intensă dar și de remisie, se va urmări îndeaproape evoluția și se va planifica obținerea sarcinii atunci când simptomele sunt semnificativ diminuate și tratamentul bolii poate fi întrerupt. În unele boli autoimune – ca de exemplu cele reumatismale – din fericire au apărut generații noi de medicamente care nu afectează fertilitatea și pot fi folosite și pe perioada concepției. Oricum, în toate cazurile în care este vorba despre o pacientă cu o boală autoimună, specialistul în infertilitate va colabora strâns și permanent cu endocrinologul, reumatologul, hematologul sau diabetologul, după caz.
Chiar și atunci când tratamentul bolii autoimune nu a fost inițiat la timp și aceasta a evoluat și determinat infertilitatea, tot mai există o soluție pentru cuplurile care își doresc un copil: fertilizarea in vitro.

5 factori externi care influențează fertilitatea masculină

În ultimii ani s-au adunat dovezi cu privire la scăderea globală a calității spermei umane. La acest declin al fertilității masculine au contribuit și continuă să contribuie factorii de mediu, de viață și cei ocupaționali. Iată care sunt cei mai importanți astfel de factori.

1.Fumatul
Relația dintre fumat și infertilitate este studiată de câțiva ani. Majoritatea studiilor efectuate de către oamenii de știință au demonstrat efectele negative ale ale fumatului asupra diferiților parametri ai analizelor spermei. O cercetare realizată în Danemarca a scos la iveală faptul că bărbații care fumează au o concentrație de spermatozoizi cu 19% mai mică decât cei care nu au acest viciu. Un alt studiu a indicat faptul că fumatul este asociat cu o scădere semnificativă a densității spermei, a motilității și viabilității spermatozoizilor. Există și date care indică faptul că varicocelul joacă un rol extrem de important în fertilitatea masculină, iar experimentele au demonstrat că între acesta și fumat există o strânsă relație.

2.Consumul de alcool
În principal, despre consumul de alcool se știe că este implicat în declanșarea bolilor hepatice și renale. Însă nu trebuie ignorat nici faptul că are un impact negativ și asupra funcției reproductive. Consumul de alcool poate duce la modificări morfologice ale spermatozoizilor și la o tendință de diminuare a concentrației, motilității, viabilității și morfologiei normale a spermei. În ceea ce privește efectul său la nivel endocrin, s-a constatat că un consum de alcool ar putea provoca modificări structurale ale testiculelor și scăderea nivelului de testosteron. Alcoolul mai poate provoca o reducere a legării hormonului luteinizant (LH) de celulele Leydig, ceea ce conduce la inhibarea enzimelor implicate în formarea hormonilor sexuali.

Știai că…
… există un raport foarte interesant care arată că un pacient azoospermic și-a recăpătat parametri normali ai spermatozoizilor după trei luni de la renunțarea completă la consumul de alcool?

3.Dieta
Oamenii de știință au descoperit că un consum zilnic de cereale și fructe are o influență puternică asupra calității materialului seminal. La polul opus, o dietă bogată proteine, în carne, produse din carne, lapte și derivate din lapte afectează negativ calitatea materialului seminal la om. Dietele hiperproteice se pare că cresc aportul de acizi grași și compromit mecanismele metabolice ale testiculelor, afectând soarta celulelor germinale și în consecință funcția reproductivă masculină.

4.Temperatură ridicată
Unii bărbați își desfășoară activitatea profesională în medii cu temperaturi ridicate, iar alții sunt nevoiți să poarte echipamente/uniforme strânse pe corp. Ambii factori provoacă un stres termic asupra testiculelor, compromițând spermatogeneza, ceea ce conduce la infertilitate. De precizat că procesul spermatogenezei este strâns legat de existența unei temperaturi corespunzătoare, cea optimă fiind puțin mai scăzută decât temperatura corpului.

5. Radiațiile
Viața fără telefonul mobil este aproape de neconceput. Dar folosirea lui are și urmări… O cercetare asupra asocierii dintre utilizarea telefonului mobil și calitatea materialului seminal a scos la iveală faptul că cei care au vorbit la telefon mai mult de o oră pe zi, în timp ce acesta se afla la încărcat, aveau o rată mai mare a concentrației anormale de spermă. Jumătate dintre subiecții studiului au recunoscut și faptul că obișnuiesc să își țină telefonul în buzunarul pantalonilor, foarte aproape de zona inghinală. Toate acestea au dus la concluzia că efectele radiațiilor asupra fertilității masculine nu sunt chiar povești de adormit copiii…

Factorii care asigură succesul unui FIV

Rata de succes a FIV depinde de mai mulți factori.

Potrivit primului și singurului studiu de analiză a problemelor de infertilitate, realizat anul trecut la inițiativa Asociației pentru Reproducere Umană din România, 16,8% din populația fertilă din țara noastră se află sau s-a aflat într-o situație de infertilitate. Însă procentul crește semnificativ dacă sunt luate în calcul și cuplurile care își doresc cât mai curând copii dar nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani.

Dorind să își rezolve problema, cele mai multe cupluri se adresează medicului ginecolog, deși soluțiile se află în mâna specialistului în infertilitate. Cel care o poate trata cu succes, cu ajutorul tehnologiilor medicale avansate. Același care, atunci când celelalte metode de reproducere umană asistată medical nu au oferit rezultatul dorit, poate recomanda și efectua – alături de embriolog – fertilizarea in vitro.

Rata de succes a acestei intervenții depinde de o serie de factori.
Vârsta femeii poate fi considerat primul factor important, dar nu singurul. Însăși cauza infertilității poate influența reușita procedurii. De aceea, stabilirea cu exactitate a acesteia contează atât de mult.
Cele mai frecvente cauze medicale ale infertilității feminine sunt reprezentate de afecțiuni precum endometrioza, trompe înfundate, insuficiență ovariană primară, sindromul ovarelor polichistice sau fibromul uterin. La bărbați, primul loc îl ocupă azospermia (lipsa spermatozizilor în materialul seminal), alte cauze fiind reprezentate de calitatea spermei, inclusiv mobilitatea și capacitatea de fecundare. Astfel, stabilirea unui diagnostic corect și complet, prin analize și investigații specifice, urmat de tratamentul personalizat, în funcție de cauza infertilității, asigură succesul fertilizării in vitro.
Laboratorul de embriologie joacă și el un rol important în reușita procedurii. Aici este verificată calitatea ovulelor recoltate, stabilindu-se câte pot fi folosite în procedura de fertilizare in vitro. Cu cât calitatea lor este mai bună și numărul mai mare, cu atât și șansele de reușită cresc.
Aici, în laboratorul de embriologie, pe parcursul a cinci zile, în condiții create identic celor din uterul mamei, verificați și evaluați la intervale stricte de timp, cresc embrionii ce urmează să fie transferați. Profesionalismul și experiența embriologului, dotările tehnice ale laboratorului și nu în ultimul rând ziua embriotransferului (stabilită de specialistul embriolog), sunt aspecte care pot asigura succesul procedurii de fertilizare in vitro. Și încă un amănunt, deși nu este chiar amănunt: șansele de a obține o sarcină sunt cu atât mai mari cu cât sunt transferați mai mulți embrioni. Ceea ce, însă, crește și posibilitatea unei sarcini multiple.