infertilitate feminina

Șase schimbări în stilul de viață, recomandate înainte de FIV

Chiar dacă stilul de viață pare o noțiune mult prea generală, pe care ai impresia că „se bate monedă” mai mult decât e necesar, te înșeli. Fiecare aspect din ceea ce înglobează stilul de viață are contribuția sa bine definită la starea generală de sănătate. Chiar și cele mai mici modificări aduc mari beneficii.

Deși ai putea crede că reușita unei fertilizări in vitro nu este sub controlul tău, în realitate poți contribui la creșterea șanselor unui rezultat fericit. Această „aventură” poate fi comparată cu participarea la Olimpiadă. Organismul va fi supus unor provocări, iar pentru asta trebuie să se pregătească asemenea unui sportiv. Să fie în cea mai bună formă a sa. Iată care sunt cele șase schimbări esențiale în stilul de viață, de care organismul tău are nevoie înainte de o fertilizare in vitro:

  1. Renunță la fumat și alcool

Atât la femei cât și la bărbați, fumatul are un impact negativ asupra aparatului reproductiv. Nicotina afectează calitatea ovocitelor, îmbătrânindu-le. În plus, interferează și cu nivelurile de hormoni feminini, ceea ce poate conduce la dereglări ale ciclurilor. Fumatul mai diminuează și nutrienții din organism necesari susținerii fertilității, concomitent cu introducerea unor substanțe toxice în acesta. În ceea ce priveȘte alcoolul, este de reținut că acesta afectează glandele suprarenale și încetinește eliberarea hormonilor produși de acestea. Urmarea este o afectare directă a calității ovocitelor.  

  1. Consumă alimente care îmbunătățesc fertilitatea

În primul rând alege să mănânci alimente proaspete, cât mai naturale, dacă se poate chiar bio. Include în dietă cereale, fructe de pădure, goji, varză, pește, nuci, ouă, lăptișor de matcă, polen.

  1. Reglează problemele de somn

Durata și calitatea somnului influențează hormonii sexuali, ovulația și producția de spermă. Prin urmare, este esențial ca ambii parteneri să beneficieze de un somn de bună calitate. Creați-vă o rutină de somn, nu folosiți dispozitive electronice în dormitor (televizor, laptop, tabletă),  nu consumați la ore târzii băuturi pe bază de cofeină.

  1. Elimină stresul

Este suficient de stresant un ciclu FIV ca să mai permiți și altor motive să îți tulbure liniștea. Ignoră tot ce ar putea să te afecteze emoțional și concentrează-te doar asupra lucrurilor pozitive.

  1. Ia-ți vitaminele prescrise de medic

Administrarea suplimentelor prenatale nu se face doar ca să fie făcută, ca un moft. Importanța lor a fost studiată și dovedită. Respectă sfatul medicului și fii consecventă în a urma schema indicată de el.

  1. Practică exerciții de respirație

Învață și practică respirația abdominală, pentru că este mai naturală și mai eficientă decât cea „de piept”. În acest fel elimini hormonii de stres și stimulezi relaxarea prin activarea sistemului nervos parasimpatic. Acest tip de respirație îți va fi de folos mai ales în momente tensionate precum recoltarea de ovocite sau embriotransferul.

Cinci întrebări, cinci răspunsuri

Care sunt primele analize recomandate unui cuplu în caz de infertilitate?

În primul rând spermograma și spermocultura. Sunt analize neinvazive care vor exclude din start problemele de infertilitate masculină, în caz că ele nu există. Pentru parteneră se recomandă analizele hormonale, un profil complet realizat din sânge. Este important să fie inclus în acestea și hormonul anti-Mullerian (AMH), o analiză importană care oferă indicii despre rezerva ovariană. Tot din sânge se recomanda a fi efectuată analiza CA 125, care dă indicii despre o posibilă prezență a endometriozei. Apoi, o ecografie transvaginală, menită să identifice prezența eventualelor chisturi ovariene, a fibroamenlor uterine sau a anomaliilor de endometru. Și, nu în ultimul rând, histerosalpingografia, o analiză minim învazivă care oferă informații importante despre starea trompelor uterine. În funcție de rezultatul acestor analize se decide conduita terapeutică ulterioară.

Ce rol are stimularea ovariană?

Primă etapă a unui ciclu FIV, stimularea ovariană constă în administrarea unei terapii medicamentoase specifice care să determine ovarele să producă mai mulți foliculi în scopul obținerii mai multor ovule. Producerea mai multor ovule duce la o creștere semnificativă a șanselor fertilizării in vitro. Ce trebuie subliniat este faptul că tratamentul de stimulare ovariană nu garantează și recoltarea ovulelor. Asta deoarece, în unele cazuri, este posibil ca medicația să nu producă reacțiile așteptate, de creștere și maturizare a foliculilor. 

Histerosalpingografia este o procedură dureroasă?

În majoritatea cazurilor histerosalpingografia se efectuează fără anestezie. La dorința pacientei se poate efectua și cu anestezie locală. Majoritatea pacientelor care au făcut această investigație spun că resimt dureri în abdomenul inferior, dar că sunt suportabile. Câteodată, aceste dureri sunt însoțite de o stare febrilă. Disconfortul se intensifică în timpul introducerii substanței de contrast, dar dispar în maximum o oră de la finalizarea investigației. Sunt și paciente care au declarat că au suportat greu histerosalpingografia și că a fost foarte dureroasă. Totul ține de toleranța fiecăreia la durere.

Există speranță de a obține o sarcină pentru o femeie care intră precoce la menopauză?

Desigur. O nouă procedură medicală, PRP, permite extragerea anumitor celule din sânge, prelucrarea și injectarea acestora fie în ovare, care încep să producă din nou material genetic, fie în endometru, care se poate îngroșa suficient cât să poată permite implantarea embrionului. Este o procedură revoluționară care oferă șanse acolo unde nu mai exista speranță.

În ce cazuri se recomandă testul ERA?

Testul ERA calculează momentul optim pentru efectuarea procedurii de fertilizare in vitro și este recomandat cuplurilor infertile cu eșec repetat de implantare a embrionilor. Acesta testează receptivitatea endometrului în momentul efectuării FIV. De asemenea, este recomandat și în cazul în care pacientele suferă de modificări patologice ale cavității endometriale cum sunt hiperplazia endometrială, endometrita sau polipii endometriali. 

Sindromul ovarelor polichistice – de la menstruație neregulată la infertilitate

Sindromul ovarelor polichistice (SOP) afectează 5-10% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 14 și 44 de ani, fiind o problemă de sănătate considerată comună. Deși încă nu sunt cunoscute cu precizie cauzele producerii acestei afecțiuni, oamenii de știință sunt totuși de părere că implicate sunt moștenirea genetică, rezistența la insulină și dezechilibrele hormonale.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este o afecțiune în care ovarele produc o cantitate anormală de androgeni, hormoni sexuali masculini care sunt de obicei prezenți la femei în cantități mici. Denumirea de sindrom al ovarelor polichistice constă în prezența a numeroase chisturi mici (săculeți plini cu lichid), cu dimensiuni cuprinse între 2 și 9 mm, care se formează la nivelul ovarelor. Acest dezechilibru hormonal interferează cu ovulația normală. Astfel, femeile care suferă de acest sindrom nu au un ciclu menstrual normal, regulat, ceea ce afectează și alte sisteme ale corpului, precum cel metabolic și cardiovascular. Din această cauză, sindromul ovarelor polichistice poate avea ca și consecințe, pe lângă infertilitate, și alte probleme de sănătate precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, colesterolul mărit, apneea sau depresia.

La debut, simptomele afecțiunii sunt ușoare, însă cu timpul ele se intensifică. Este important ca femeia să fie atentă și să nu ignore apariția acestora și nici să le ofere explicații nejustificate. Lista acestor simptome este „bogată”, principalul simptom fiind reprezentat de ciclu menstrual neregulat, cu sângerări abundente. Acestuia i se adaugă durerile pelvine, creșterea în greutate, subțierea firului de păr, apariția unei pilozități excesive pe corp și față, prezența acneei și modificări ale dispoziției care pot ajunge până la stări depresive. Pentru stabilirea corectă a diagnosticului, medicul ginecolog va ține cont de istoricul familial (bunica, mama, sora care suferă de același sindrom), de aspectul general al pacientei, de rezultatele analizelor de sânge, de ecografia transvaginală și de concluziile specialistului endocrinolog.

Fiind o tulburare hormonală complexă, sindromul ovarelor polichistice, având ca și caracteristică anovulația, reprezintă una dintre cauzele infertilității. Tratamentul sindromului ovarelor polichistice se face în funcție de gradul de severitate al acestuia dar și de nevoile pacientei. Pot fi implicate anticoncepționalele (în vederea restabilirii balanței hormonale și a regularității ciclurilor menstruale), antidiabeticele orale (pentru stimularea ovulației prin reducerea nivelului de insulină), medicația antiandrogenică, stimularea ovariană sau drillingul ovarian (atunci când răspunsul la stimularea ovariană este redus sau absent).
Atunci când tratamentele medicamentoase și intervenția chirurgicală (drillingul) nu funcționează, pentru obținerea unei sarcini la o pacientă diagnosticată cu sindrom al ovarelor polichistice se recomandă fertilizarea in vitro.

Afecțiuni ale endometrului care pot cauza infertilitate

Uterul este un organ alcătuit din trei straturi – perimetru, miometru și endometru -, fiecare îndeplinind funcții specifice.

Perimetrul (sau tunica seroasă) reprezintă partea lui exterioară, care secretă un fluid ce previne frecarea dintre uter și organele aflate în proximitatea lui. Miometrul (tunica musculară) ocupă majoritatea volumului uterin și este compus din celule musculare netede. Acest mușchi este gros și ferm, în timpul sarcinii extinzându-se pentru a găzdui fătul în dezvoltare, iar în timpul nașterii contractându-se pentru a face posibilă expulzia copilului. Și, în final, endometrul (tunica mucoasă), care este căptușeala internă a uterului. Endometrul suferă modificări pe toată durata vieţii femeii. În cursul ciclului menstrual, sub influenţa secreţiei hormonale, el se îngroaşă pentru a primi blastocistul (ovulul fecundat) ce se implantează în acest strat. În timpul sarcinii, glandele și vasele de sânge ale endometrului continuă să crească în număr și dimensiune, spațiile vasculare fuzionează și devin interconectate, formând placenta, care furnizează oxigen și nutrienți embrionului și, ulterior, fetusului. În absenţa fecundaţiei, stratul superficial al endometrului se dezlipeşte şi este eliminat sub forma scurgerilor menstruale. La menopauză endometrul se atrofiază.
Modul în care arată endometrul precum și dimensiunea sa depinde în mare parte de vârsta reproductivă a pacientei și de perioada ciclului menstrual.
În mod normal, endometrul are o grosime medie de 6 – 7 milimetri. El însă începe să crească în grosime în timpul celei de-a 28-a zi a ciclului menstrual, atingând grosimea maximă a lunii imediat înainte de menstruație.
Femeile care au endometrul îngroșat în mod constant (hiperplazie endometrială) întâmpină dificultăți în a rămâne însărcinate. Hiperplazia endometrială necesită o investigație medicală, pentru stabilirea cauzelor care au produs-o. Una dintre cele mai frecvente cauze ale îngroșării anormale a endometrului are ca și explicație o cantitate excesivă de estrogen și un deficit de progesteron. Terapiile hormonale pot determina, de asemenea, îngroșarea endometrului. Alți factori favorizanți ai hiperplaziei sunt supraponderalitatea și obezitatea (ca și consecință a secreției excesive de estrogen). Ocazional, endometrul se îngroașă din pricina dezvoltării unei tumori ovariene care produce o cantitate mare de estrogen.
Și un endometru subțire, de asemenea, poate fi cauză de infertilitate. Studiile efectuate au condus la concluzia că subțierea temporară a endometrului este provocată de utilizarea anticoncepționalelor pe termen lung.
Dimensiunile endometrului considerate normale în urma efectuării ecografiei transvaginale sunt:

  • în timpul menstruației: 2-4 mm;
  • în faza timpurie proliferativă: 5-7 mm;
  • în faza târzie proliferativă pre-ovulatorie: până la 11 mm;
  • în faza secretorie (în timpul menstruației): 7-16 mm;
  • după dilatație, chiuretaj sau avort spontan: sub 5 mm.

De ce și când ai nevoie de specialist în infertilitate

Primul studiu de analiză a problemelor de fertilitate din România, efectuat în urmă cu doi ani, releva faptul că unul din patru cupluri (27%) care își doresc cât mai curând un copil nu reușesc să obțină o sarcină deși încearcă de 1-5 ani. Acestora li se adaugă un procent de 11% care perseverează în încercarea lor de mai mult de cinci ani. Fertilitatea scade într-un ritm accelerat peste tot în lume, și nici România nu face excepție. Potrivit aceluiași studiu, marea majoritate a celor care nu pot obține o sarcină se adresează medicului ginecolog în încercarea de a rezolva problema, când de fapt soluțiile se află la specialistul în infertilitate.
Planificarea unei sarcini poate fi uneori dificilă. Dacă sunteți pregătiți să aveți un copil dar întâmpinați probleme în a obține o sarcină, este momentul să vă adresați unui specialist în infertilitate. Iată situațiile care reclamă în mod clar intervenția acestuia:

Nu ați conceput după un an de relații sexuale regulate și neprotejate.
Pentru a concepe sunt necesare, în medie, două până la șase luni. Însă dacă după 12 luni de relații sexuale în condițiile anterior descrise nu ați obținut o sarcină, aveți nevoie de o consultație de specialitate.

Ați avut două sau mai multe avorturi spontane.
Avortul reprezintă pierderea unei sarcini în termen de până la 20 de săptămâni și poate fi cauzat de incorecta implantare a ovulului fertilizat sau de unele defecte structurale. Dacă ați avut două sau mai multe avorturi este recomandat ca specialistul în infertilitate să investigheze cauzele care le provoacă.

Aveți tulburări de ciclu menstrual: lipsește, este neregulat, sângerari între menstre, menstre abundente.
Oricare dintre condițiile enumerate poate fi cauză de infertilitate. Fie este vorba despre probleme de ovulație, fie despre endometrioză, salpingită (inflamarea trompelor uterine), polip uterin, fibrom, leziune cervicală sau o anomalie endocrină.

Aveți un istoric de infecții cu transmitere sexuală.
Infecțiile cu transmitere sexuală provoacă inflamații și infecții. La femei, urmările pot fi cicatrici ale trompelor uterine, ceea ce împiedică întâlnirea ovulului cu spermatozoidul. La bărbați, infecțiile recurente afectează numarul, calitatea și/sau mobilitatea spermatozoizilor.

Aveți o stare medicală cronică.
Este important să consultați un specialist în infertilitate dacă nu ați putut concepe și totodată suferiți de diabet, hipertensiune, boli genetice, renale, de inimă sau endocrine. De asemenea, dacă suferiți de menopauză precoce sau urmează să vă supuneți chimioterapiei.

Dacă vă regăsiți în oricare dintre situațiile de mai sus, specialistul în infertilitate vă poate oferi răspunsurile de care aveți nevoie și soluțiile prin care puteți obține o sarcină, inclusiv prin tehnicile de reproducere umană asistată.

Factorii care asigură succesul unui FIV

Rata de succes a FIV depinde de mai mulți factori.

Potrivit primului și singurului studiu de analiză a problemelor de infertilitate, realizat anul trecut la inițiativa Asociației pentru Reproducere Umană din România, 16,8% din populația fertilă din țara noastră se află sau s-a aflat într-o situație de infertilitate. Însă procentul crește semnificativ dacă sunt luate în calcul și cuplurile care își doresc cât mai curând copii dar nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani.

Dorind să își rezolve problema, cele mai multe cupluri se adresează medicului ginecolog, deși soluțiile se află în mâna specialistului în infertilitate. Cel care o poate trata cu succes, cu ajutorul tehnologiilor medicale avansate. Același care, atunci când celelalte metode de reproducere umană asistată medical nu au oferit rezultatul dorit, poate recomanda și efectua – alături de embriolog – fertilizarea in vitro.

Rata de succes a acestei intervenții depinde de o serie de factori.
Vârsta femeii poate fi considerat primul factor important, dar nu singurul. Însăși cauza infertilității poate influența reușita procedurii. De aceea, stabilirea cu exactitate a acesteia contează atât de mult.
Cele mai frecvente cauze medicale ale infertilității feminine sunt reprezentate de afecțiuni precum endometrioza, trompe înfundate, insuficiență ovariană primară, sindromul ovarelor polichistice sau fibromul uterin. La bărbați, primul loc îl ocupă azospermia (lipsa spermatozizilor în materialul seminal), alte cauze fiind reprezentate de calitatea spermei, inclusiv mobilitatea și capacitatea de fecundare. Astfel, stabilirea unui diagnostic corect și complet, prin analize și investigații specifice, urmat de tratamentul personalizat, în funcție de cauza infertilității, asigură succesul fertilizării in vitro.
Laboratorul de embriologie joacă și el un rol important în reușita procedurii. Aici este verificată calitatea ovulelor recoltate, stabilindu-se câte pot fi folosite în procedura de fertilizare in vitro. Cu cât calitatea lor este mai bună și numărul mai mare, cu atât și șansele de reușită cresc.
Aici, în laboratorul de embriologie, pe parcursul a cinci zile, în condiții create identic celor din uterul mamei, verificați și evaluați la intervale stricte de timp, cresc embrionii ce urmează să fie transferați. Profesionalismul și experiența embriologului, dotările tehnice ale laboratorului și nu în ultimul rând ziua embriotransferului (stabilită de specialistul embriolog), sunt aspecte care pot asigura succesul procedurii de fertilizare in vitro. Și încă un amănunt, deși nu este chiar amănunt: șansele de a obține o sarcină sunt cu atât mai mari cu cât sunt transferați mai mulți embrioni. Ceea ce, însă, crește și posibilitatea unei sarcini multiple.