infertilitate masculina

Șase schimbări în stilul de viață, recomandate înainte de FIV

Chiar dacă stilul de viață pare o noțiune mult prea generală, pe care ai impresia că „se bate monedă” mai mult decât e necesar, te înșeli. Fiecare aspect din ceea ce înglobează stilul de viață are contribuția sa bine definită la starea generală de sănătate. Chiar și cele mai mici modificări aduc mari beneficii.

Deși ai putea crede că reușita unei fertilizări in vitro nu este sub controlul tău, în realitate poți contribui la creșterea șanselor unui rezultat fericit. Această „aventură” poate fi comparată cu participarea la Olimpiadă. Organismul va fi supus unor provocări, iar pentru asta trebuie să se pregătească asemenea unui sportiv. Să fie în cea mai bună formă a sa. Iată care sunt cele șase schimbări esențiale în stilul de viață, de care organismul tău are nevoie înainte de o fertilizare in vitro:

  1. Renunță la fumat și alcool

Atât la femei cât și la bărbați, fumatul are un impact negativ asupra aparatului reproductiv. Nicotina afectează calitatea ovocitelor, îmbătrânindu-le. În plus, interferează și cu nivelurile de hormoni feminini, ceea ce poate conduce la dereglări ale ciclurilor. Fumatul mai diminuează și nutrienții din organism necesari susținerii fertilității, concomitent cu introducerea unor substanțe toxice în acesta. În ceea ce priveȘte alcoolul, este de reținut că acesta afectează glandele suprarenale și încetinește eliberarea hormonilor produși de acestea. Urmarea este o afectare directă a calității ovocitelor.  

  1. Consumă alimente care îmbunătățesc fertilitatea

În primul rând alege să mănânci alimente proaspete, cât mai naturale, dacă se poate chiar bio. Include în dietă cereale, fructe de pădure, goji, varză, pește, nuci, ouă, lăptișor de matcă, polen.

  1. Reglează problemele de somn

Durata și calitatea somnului influențează hormonii sexuali, ovulația și producția de spermă. Prin urmare, este esențial ca ambii parteneri să beneficieze de un somn de bună calitate. Creați-vă o rutină de somn, nu folosiți dispozitive electronice în dormitor (televizor, laptop, tabletă),  nu consumați la ore târzii băuturi pe bază de cofeină.

  1. Elimină stresul

Este suficient de stresant un ciclu FIV ca să mai permiți și altor motive să îți tulbure liniștea. Ignoră tot ce ar putea să te afecteze emoțional și concentrează-te doar asupra lucrurilor pozitive.

  1. Ia-ți vitaminele prescrise de medic

Administrarea suplimentelor prenatale nu se face doar ca să fie făcută, ca un moft. Importanța lor a fost studiată și dovedită. Respectă sfatul medicului și fii consecventă în a urma schema indicată de el.

  1. Practică exerciții de respirație

Învață și practică respirația abdominală, pentru că este mai naturală și mai eficientă decât cea „de piept”. În acest fel elimini hormonii de stres și stimulezi relaxarea prin activarea sistemului nervos parasimpatic. Acest tip de respirație îți va fi de folos mai ales în momente tensionate precum recoltarea de ovocite sau embriotransferul.

Cinci întrebări, cinci răspunsuri

Care sunt primele analize recomandate unui cuplu în caz de infertilitate?

În primul rând spermograma și spermocultura. Sunt analize neinvazive care vor exclude din start problemele de infertilitate masculină, în caz că ele nu există. Pentru parteneră se recomandă analizele hormonale, un profil complet realizat din sânge. Este important să fie inclus în acestea și hormonul anti-Mullerian (AMH), o analiză importană care oferă indicii despre rezerva ovariană. Tot din sânge se recomanda a fi efectuată analiza CA 125, care dă indicii despre o posibilă prezență a endometriozei. Apoi, o ecografie transvaginală, menită să identifice prezența eventualelor chisturi ovariene, a fibroamenlor uterine sau a anomaliilor de endometru. Și, nu în ultimul rând, histerosalpingografia, o analiză minim învazivă care oferă informații importante despre starea trompelor uterine. În funcție de rezultatul acestor analize se decide conduita terapeutică ulterioară.

Ce rol are stimularea ovariană?

Primă etapă a unui ciclu FIV, stimularea ovariană constă în administrarea unei terapii medicamentoase specifice care să determine ovarele să producă mai mulți foliculi în scopul obținerii mai multor ovule. Producerea mai multor ovule duce la o creștere semnificativă a șanselor fertilizării in vitro. Ce trebuie subliniat este faptul că tratamentul de stimulare ovariană nu garantează și recoltarea ovulelor. Asta deoarece, în unele cazuri, este posibil ca medicația să nu producă reacțiile așteptate, de creștere și maturizare a foliculilor. 

Histerosalpingografia este o procedură dureroasă?

În majoritatea cazurilor histerosalpingografia se efectuează fără anestezie. La dorința pacientei se poate efectua și cu anestezie locală. Majoritatea pacientelor care au făcut această investigație spun că resimt dureri în abdomenul inferior, dar că sunt suportabile. Câteodată, aceste dureri sunt însoțite de o stare febrilă. Disconfortul se intensifică în timpul introducerii substanței de contrast, dar dispar în maximum o oră de la finalizarea investigației. Sunt și paciente care au declarat că au suportat greu histerosalpingografia și că a fost foarte dureroasă. Totul ține de toleranța fiecăreia la durere.

Există speranță de a obține o sarcină pentru o femeie care intră precoce la menopauză?

Desigur. O nouă procedură medicală, PRP, permite extragerea anumitor celule din sânge, prelucrarea și injectarea acestora fie în ovare, care încep să producă din nou material genetic, fie în endometru, care se poate îngroșa suficient cât să poată permite implantarea embrionului. Este o procedură revoluționară care oferă șanse acolo unde nu mai exista speranță.

În ce cazuri se recomandă testul ERA?

Testul ERA calculează momentul optim pentru efectuarea procedurii de fertilizare in vitro și este recomandat cuplurilor infertile cu eșec repetat de implantare a embrionilor. Acesta testează receptivitatea endometrului în momentul efectuării FIV. De asemenea, este recomandat și în cazul în care pacientele suferă de modificări patologice ale cavității endometriale cum sunt hiperplazia endometrială, endometrita sau polipii endometriali. 

Totul despre ICSI

Cel puțin în ceea ce privește infertilitatea, femeile sunt egale cu bărbații. În sensul că, potrivit studiilor efectuate, jumătate din cazurile de infertilitate își au cauzele în partea feminină a cuplului, iar cealaltă jumătate în partea masculină.

O bună perioadă de timp, în acele cazuri în care infertilitatea cuplului era determinată de disfuncții masculine legate de numărul sau motilitatea spermatozoizilor, tehnicile de reproducere umană asistată aveau o singură soluție: utilizarea de material seminal de la un donator. Din fericire, știința și progresul tehnologiei au găsit soluția și pentru aceste cazuri: injectarea intracitoplasmatică a spermei (ICSI). În esență, această tehnică este o intervenție microscopică prin care spermatozoidul este capturat cu o micropipetă și plasat în interiorul ovocitului printr-un orificiu practicat în membrana lui exterioară de protecție, numită pellucida, mărind șansele de reușită ale fertilizării in vitro.
În fertilizarea in vitro clasică, tradițională, spermatozoizii întâlnesc ovocitul în mediu controlat, de laborator. Însă atunci cand acest lucru nu se întâmplă pentru că materialul seminal fie conține prea puțini spermatozoizi, fie aceștia au o motilitate redusă, fie lipsesc total (azoospermie), tehnica ICSI ajută la fertilizarea ovulului care apoi crește (tot în condiții de laborator), devine blastocit și mai apoi embrion, urmând ca după trei sau cinci zile să fie transferat în uterul femeii. În ICSI, de obicei, după 2-3 zile de la transferul embrionar, pellucida se dizolvă și embrionul se implantează în endometru. Însă, dacă pellucida, această membrană protectoare, este dură (frecvent la femeile cu vârsta peste 40 de ani) și embrionul nu se va putea elibera ușor, înaintea embriotransferului, sub microscop, cu un laser, se efectuează o deschidere artificială. Intervenția se numește ecloziune asistată, favorizează implantarea embrionului și crește șansa de reușită a fertilizării.
În cazul bărbaților care suferă de azoospermie, în vederea efectuării ICSI, spermatozoizii sunt recoltați din epididim (organ cilindric care se întinde în spatele testiculului) sau din testicul, sub anestezie locală, cu ajutorul unui ac fin.
Indicațiile pentru ICSI:
Infertilitate masculină
Eșecul unei proceduri anterioare de fertilizare in vitro
Femei la care se folosesc ovocite vitrificate anterior
Cupluri care trebuie să facă Diagnostic Genetic Preimplantațional (PDG).
Rata de succes înregistrată la tehnica de fertilizare ICSI este de 30-40% pe ciclu, în funcţie de vârsta cuplului, nivelul hormonal, boli (diabet, hipertensiune etc) şi stil de viaţă (greutate corporală în exces, stres, consum excesiv de alcool şi nicotină etc).

Și bărbații au probleme câteodată: azoospermia, teratozoospermia, oligospermia

Infertilitatea nu este o problemă exclusiv feminină, în jumătate dintre cazuri imposibilitatea obținerii unei sarcini având cauze masculine. Infertilitatea bărbaților se referă la probleme legate de calitatea spermei, numărul de spermatozoizi sau motilitatea lor.

Azoospermia
Cinci la sută dintre bărbații infertili au azoospermie sau o absență de spermatozoizi în ejaculare. Dar, datorită tratamentelor medicale avansate, aceștia nu trebuie să renunțe la speranța de a concepe un copil. În funcție de tipul de azoospermie, acesta poate fi tratată chirurgical. Și să nu uităm că mai există și tehnicile de reproducere umană asistată.
Azoospermia poate fi obstructivă sau non-obstructivă. Cea obstructivă reprezintă un blocaj la nivelul sistemului ductal, ceea ce face ca sperma să nu se poată amesteca cu restul fluidului ejaculator. Blocajul poate apărea din cauza unei leziuni, a unei infecții, a unei intervenții chirurgicale anterioare sau a unei anomalii genetice. Azoospermia non-obstructivă apare din cauza unei probleme în producția spermei, determinată de posibile dezechilibre hormonale, traumatisme ale testiculelor sau vaselor de sânge din testicule ori a testiculelor necoborâte (aspect care trebuia corectat în copilărie). În cazurile de azoospermie obstructivă, cele mai multe obstrucții sunt reparabile prin reconstrucție microchirurgicală sau endoscopică. Dacă este vorba despre o azoospermie non-obstructivă, prima variantă este un tratament care să ajute la dezvoltarea spermei ejaculate. Când această variantă nu dă rezultate, mai există cea a prelevării de spermă din testicule, urmând să fie folosită în cadrul procedurilor de reproducere umană asistată.

Teratospermia
Teratospermia este definită ca morfologie (formă) anormală a spermatozoizilor, cauzată de defecte ale capului, piesei medii și/sau cozii. Acest lucru afectează, de asemenea, fertilitatea. Morfologia spermatozoizilor poate fi analizată prin efectuarea unei spermograme.
Cauzele teratospermiei nu sunt clar definite și sunt dificil de determinat. Cu toate acestea, se pare că stresul fiziologic are efect asupra morfologiei spermatozoizilor. Dar nu este el singurul vinovat. Alți factori mai pot fi de natură genetică, infecțiile cronice, fumatul, alcoolul, consumul de droguri, obezitatea, diabetul sau traumatismele testiculare. Desigur, și vârsta are „un cuvânt greu de spus”, pentru că, pe măsură ce bărbatul îmbătrânește, capacitatea corpului de a produce spermatozoizi de bună calitate se diminuează.

Oligospermia
Un bărbat fertil are de la 15 milioane la peste 200 de milioane de spermatozoizi pe mililitru de spermă. Sub 15 milioane de spermatozoizi se diagnostichează ca fiind oligospermie. Deși oligospermia scade șansele ca un spermatozoid să găsească și să fertilizeze un ovul, nu exclude complet posibilitatea de a concepe natural. Dintre posibilele cauze ale oligospermiei se pot enumera varicocelul, ejacularea retrogradă (ejacularea înapoi în vezică), expunerea la căldură (băi fierbinți, saună etc), dezechilibre hormonale, infecții care interferează cu producția de spermă, unele medicamente (ca de exemplu alfablocantele), utilizarea steroizilor anabolizanți, probleme medicale (scleroză multiplă, diabet) sau stresul cronic.
Oligospermia își poate găsi „leac” fie în modificarea stilului de viață, fie în terapii, în funcție de cauza suspectată. De asemenea, mai poate fi luată în calcul intervenția chirurgicală, atunci când cauza este varicocelul.
În cazurile de oligospermie de natură genetică, în care tratamentele și intervențiile chirurgicale sunt ineficiente, soluția pentru obținerea unei sarcini o reprezintă prelevarea de spermă și folosirea ei în cadrul procedurilor de reproducere umană asistată (fertilizare in vitro, injecție intracitoplasmatică).

5 factori externi care influențează fertilitatea masculină

În ultimii ani s-au adunat dovezi cu privire la scăderea globală a calității spermei umane. La acest declin al fertilității masculine au contribuit și continuă să contribuie factorii de mediu, de viață și cei ocupaționali. Iată care sunt cei mai importanți astfel de factori.

1.Fumatul
Relația dintre fumat și infertilitate este studiată de câțiva ani. Majoritatea studiilor efectuate de către oamenii de știință au demonstrat efectele negative ale ale fumatului asupra diferiților parametri ai analizelor spermei. O cercetare realizată în Danemarca a scos la iveală faptul că bărbații care fumează au o concentrație de spermatozoizi cu 19% mai mică decât cei care nu au acest viciu. Un alt studiu a indicat faptul că fumatul este asociat cu o scădere semnificativă a densității spermei, a motilității și viabilității spermatozoizilor. Există și date care indică faptul că varicocelul joacă un rol extrem de important în fertilitatea masculină, iar experimentele au demonstrat că între acesta și fumat există o strânsă relație.

2.Consumul de alcool
În principal, despre consumul de alcool se știe că este implicat în declanșarea bolilor hepatice și renale. Însă nu trebuie ignorat nici faptul că are un impact negativ și asupra funcției reproductive. Consumul de alcool poate duce la modificări morfologice ale spermatozoizilor și la o tendință de diminuare a concentrației, motilității, viabilității și morfologiei normale a spermei. În ceea ce privește efectul său la nivel endocrin, s-a constatat că un consum de alcool ar putea provoca modificări structurale ale testiculelor și scăderea nivelului de testosteron. Alcoolul mai poate provoca o reducere a legării hormonului luteinizant (LH) de celulele Leydig, ceea ce conduce la inhibarea enzimelor implicate în formarea hormonilor sexuali.

Știai că…
… există un raport foarte interesant care arată că un pacient azoospermic și-a recăpătat parametri normali ai spermatozoizilor după trei luni de la renunțarea completă la consumul de alcool?

3.Dieta
Oamenii de știință au descoperit că un consum zilnic de cereale și fructe are o influență puternică asupra calității materialului seminal. La polul opus, o dietă bogată proteine, în carne, produse din carne, lapte și derivate din lapte afectează negativ calitatea materialului seminal la om. Dietele hiperproteice se pare că cresc aportul de acizi grași și compromit mecanismele metabolice ale testiculelor, afectând soarta celulelor germinale și în consecință funcția reproductivă masculină.

4.Temperatură ridicată
Unii bărbați își desfășoară activitatea profesională în medii cu temperaturi ridicate, iar alții sunt nevoiți să poarte echipamente/uniforme strânse pe corp. Ambii factori provoacă un stres termic asupra testiculelor, compromițând spermatogeneza, ceea ce conduce la infertilitate. De precizat că procesul spermatogenezei este strâns legat de existența unei temperaturi corespunzătoare, cea optimă fiind puțin mai scăzută decât temperatura corpului.

5. Radiațiile
Viața fără telefonul mobil este aproape de neconceput. Dar folosirea lui are și urmări… O cercetare asupra asocierii dintre utilizarea telefonului mobil și calitatea materialului seminal a scos la iveală faptul că cei care au vorbit la telefon mai mult de o oră pe zi, în timp ce acesta se afla la încărcat, aveau o rată mai mare a concentrației anormale de spermă. Jumătate dintre subiecții studiului au recunoscut și faptul că obișnuiesc să își țină telefonul în buzunarul pantalonilor, foarte aproape de zona inghinală. Toate acestea au dus la concluzia că efectele radiațiilor asupra fertilității masculine nu sunt chiar povești de adormit copiii…

Factorii care asigură succesul unui FIV

Rata de succes a FIV depinde de mai mulți factori.

Potrivit primului și singurului studiu de analiză a problemelor de infertilitate, realizat anul trecut la inițiativa Asociației pentru Reproducere Umană din România, 16,8% din populația fertilă din țara noastră se află sau s-a aflat într-o situație de infertilitate. Însă procentul crește semnificativ dacă sunt luate în calcul și cuplurile care își doresc cât mai curând copii dar nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani.

Dorind să își rezolve problema, cele mai multe cupluri se adresează medicului ginecolog, deși soluțiile se află în mâna specialistului în infertilitate. Cel care o poate trata cu succes, cu ajutorul tehnologiilor medicale avansate. Același care, atunci când celelalte metode de reproducere umană asistată medical nu au oferit rezultatul dorit, poate recomanda și efectua – alături de embriolog – fertilizarea in vitro.

Rata de succes a acestei intervenții depinde de o serie de factori.
Vârsta femeii poate fi considerat primul factor important, dar nu singurul. Însăși cauza infertilității poate influența reușita procedurii. De aceea, stabilirea cu exactitate a acesteia contează atât de mult.
Cele mai frecvente cauze medicale ale infertilității feminine sunt reprezentate de afecțiuni precum endometrioza, trompe înfundate, insuficiență ovariană primară, sindromul ovarelor polichistice sau fibromul uterin. La bărbați, primul loc îl ocupă azospermia (lipsa spermatozizilor în materialul seminal), alte cauze fiind reprezentate de calitatea spermei, inclusiv mobilitatea și capacitatea de fecundare. Astfel, stabilirea unui diagnostic corect și complet, prin analize și investigații specifice, urmat de tratamentul personalizat, în funcție de cauza infertilității, asigură succesul fertilizării in vitro.
Laboratorul de embriologie joacă și el un rol important în reușita procedurii. Aici este verificată calitatea ovulelor recoltate, stabilindu-se câte pot fi folosite în procedura de fertilizare in vitro. Cu cât calitatea lor este mai bună și numărul mai mare, cu atât și șansele de reușită cresc.
Aici, în laboratorul de embriologie, pe parcursul a cinci zile, în condiții create identic celor din uterul mamei, verificați și evaluați la intervale stricte de timp, cresc embrionii ce urmează să fie transferați. Profesionalismul și experiența embriologului, dotările tehnice ale laboratorului și nu în ultimul rând ziua embriotransferului (stabilită de specialistul embriolog), sunt aspecte care pot asigura succesul procedurii de fertilizare in vitro. Și încă un amănunt, deși nu este chiar amănunt: șansele de a obține o sarcină sunt cu atât mai mari cu cât sunt transferați mai mulți embrioni. Ceea ce, însă, crește și posibilitatea unei sarcini multiple.

Investigații pentru fertilitatea masculină

Statisticile privind infertilitatea masculină arată că numărul bărbaților care suferă de diverse patologii ce conduc la imposibilitatea obținerii unei sarcini pe cale naturală este aproape egal cu cel al femeilor aflate în această situație. Investigațiile necesare sunt mai puțin numeroase față de cele la care sunt supuse femeile, dar pentru ca visul de a avea un copil să prindă viață, sunt necesare și important a fi făcute.

Investigațiile pentru depistarea infertilității de tip masculin sunt:
A. Spermograma
B. Testul HALOSPERM
C. Testul postcoital

A. Spermograma este cea mai simplă investigație atunci când asupra cuplului planează suspiciunea de infertilitate. Pentru un diagnostic corect, este necesară repetarea investigației cel puțin două-trei ori la un interval de minimum 3 luni. De asemenea, este important ca de fiecare dată când se efectuează spermograma, aceasta să fie efectuată după o perioadă de abstinență de 2 – 5 zile, mai multe zile de repaus sexual putând afecta numărul și mobilitatea spermatozoizilor. Recoltarea spermei se face prin masturbare și ar fi bine să aibă loc în condiții sigure de sterilitate, de preferat în camerele special amenajate în clinicile de specialitate. În caz contrar, recipientul steril trebuie adus la laborator în maximum o oră de la recoltare, iar proba trebuie menținută la o temperatură de maxim 37 de grade Celsius. În laborator, se urmăresc volumul, concentrația spermatozoizilor, mobilitatea acestora și aspectul lor.

B. Testul HALOSPERM se recomandă pacienților în cazul în care lucrează în mediu toxic și radiații, sunt fumători, au episoade frecvente de stări febrile, când există suspiciunea de varicocel, dar și atunci când rezultatul spermogramelor iese modificat, dacă există antecendente în cuplu de avort repetat și eșecuri de reproducere prin fertilizare in vitro. Este recomandat ca recoltarea probei să fie precedată de o perioadă de o lună de zile, timp în care pacientul nu a suferit episoade febrile, nu a fost supus radiațiilor, nici măcar celor dentare, nu a urmat un tratament cu antibiotice. De asemenea, analiza este bine să se efectueze după o perioadă de abstinență între 2 și 5 zile. În urma analizei în laboratorul de specialitate, este de dorit ca rezultatul (procentul de spermatozoizi cu ADN fragmentat din probă) să fie cât mai mic. Un rezultat care exprimă un procent mare de spermatozoizi cu ADN fragmentat (mai mare de 30%), va primi recomandarea ICSI (Injectare Intracitoplasmică de Spermatozoizi) sau P-ICSI ca metodă de fertilizare a ovocitelor în cazul unei proceduri FIV.

C. Testul postcoital sau testul Sinus Huhner are rolul de a demonstra posibilitatea fizică a spermatozoizilor de a penetra stratul de mucus cervical. Se recoltează într-un interval cuprins între 2 și 24 de ore de la actul sexual, când femeia se prezintă la cabinetul de specialitate pentru recoltarea unei cantități din mucusul cervical, ce va fi apoi supus analizei pentru a vedea dacă există sau nu spermatozoizi. Important de reținut este faptul că efectuarea testului trebuie să aibă loc în perioada de ovulație, atunci când mucusul cervical este abundent. Recoltarea probei durează foarte puțin și nu are efecte secundare.

credit foto: pinterest.com

Teste pentru depistarea infertilității masculine

Atunci când sarcina întârzie să apară după mai mult de un an de încercări ale cuplului, este important ca ambii parteneri să afle care sunt cauzele infertilității. Aceasta înseamnă că atât femeia, cât și bărbatul trebuie să facă anumite teste de infertilitate.

În cazul bărbaților, cele mai frecvente cauze ale infertilității sunt legate de anomalii ale spermei, dilatarea venelor testiculare sau variocelul și sechelele în urma unei boli cu transmitere sexuală. După o examinare fizică, pentru examinarea organelor sexuale, se recomandă o serie de investigații amănunțite, de specialitate, pentru a găsi cauza infertilității. Aceste teste de infertilitate masculină includ:

Spermograma – Este o analiză amănunțită a spermei ce arată calitatea și cantitatea spermatozoizilor. Recoltarea spermei se va face după o perioadă de abstinență de 48 de ore, într-un recipient steril, de unică folosință și are loc chiar în interiorul clinicii, într-o cameră special amenajată. De asemenea, se recomandă ca înainte de recoltare să se evite consumul de alcool câteva zile, iar pacientul va comunica medicului dacă urmează vreun tratament pentru o afecțiune cronică. În urma spermogramei pot ieși la iveală o serie de tulburări precum:
● Lipsa spermatozoizilor sau azoospermia
● Număr mai mic decât normalul al spermatozoizilor sau oligospermia
● Capacitatea redusă de deplasare a spermatozoizilor sau astenospermia
● Probleme care apar din cauza structurii și morfologiei spermatozoizilor sau teratospermia

Testul postcoital – După contactul sexual cu partenera, se va face o examinare a mucusului cervical prelevat de pe colul uterin pentru a depista prezența, numărul și motilitatea spermatozoizilor.

Analize hormonale – Sunt analize de sânge necesare pentru a determina nivelul de testosteron, a hormonului luteinizant (care produce testosteron), a prolactinei și a hormonului foliculo-stimulant (FSH).

Ecografia testiculară – Se recomandă pentru a depista anormalitățile fizice ce pot afecta fertilitatea: mărimea testiculelor, existența unor chisturi, existența varicocelului ce scade cantitatea și mai ales calitatea spermei.

Teste genetice – Acestea pot determina dacă infertilitatea are sau nu un substrat genetic. Se recomandă bărbaților care au o insuficiență testiculară și au un număr mic de spermatozoizi prezenți în spermă – oligospermie.

Spermocultură – Este un test ce identifică agenți patogeni responsabili de infectiile tractului genital masculin. Dacă nu se efectuează în cadrul clinicii, proba trebuie adusă în laborator în maximum o oră de la recoltare.

Biopsia testiculară – Se recomandă în cazurile de azoospermie, adică atunci când spermatozoizii lipsesc din spermă. Intervenția are loc sub anestezie generală și constă din extragerea unor fragmente mici din structura testiculară. Dacă în timpul intervenției sunt găsiți spermatoizi, aceștia sunt recoltați pentru a fi apoi analizați în laborator și folosiți în cazul unui tratament de fertilizare in vitro.
credit foto: pinterest.com

Ce este azoospermia

azoospermia

Una dintre principalele cauze ale infertilității masculine este azoospermia, o boală ce afectează aproximativ 1% din numărul total al bărbaților de pe glob.

Azoospermia înseamnă că lichidul seminal nu conține spermatozoizi fie pentru că nu pot fi produși, fie pentru că aceștia nu pot ajunge în lichidul seminal. În oricare dintre cazuri, conceperea unui copil nu rămâne doar un vis. Nu este ușor de împlinit, dar nici imposibil cu ajutorul tehnicilor de reproducere asistată și al tratamentelor specifice.

Citește și Infertilitatea la bărbați

Azoospermia poate fi de două tipuri:

Obstructivă – este o afecțiune ce apare la aproximativ 40% dintre bărbați și reprezintă un blocaj la nivelul sistemului ductal, cu alte cuvinte sperma nu se poate amesteca cu restul fluidului ejaculator. Problemele ce pot să apară pe acest traseu al spermei sunt date de vasectomie, absența vaselor deferente (unii bărbați se nasc fără aceste vase care transportă sperma până la uretră și mai apoi spre ejaculare) ori de infecții precum bolile cu transmitere sexuală.

Non-obstructivă – afectează 60% din populația masculină și apare din cauza unei probleme în producția spermei. Acestea se pot datora fie din cauza unor dezechilibre hormonale (cum este sindromul Cushing), fie din cauza unor traumatisme ale testiculelor sau vaselor de sânge din testicule care le împiedică să producă spermatozoizi (variocele). O a treia cauză non-obstructivă se poate datora testiculelor necoborâte, lucru nedepistat și corectat în copilărie.

Știai că un număr normal de spermatozoizi  este de 20 de milioane (sau mai mult) pe ml de spermă?

Simptome și tratament

Din păcate, fără o analiză specifică (spermogramă) nu se poate detecta existența unei probleme a lichidului seminal. Bărbatul poate ejacula normal, lichidul seminal poate avea o culoare normală și totuși lucrurile nu evoluează spre o sarcină a partenerei. Doar un medic specializat în infertilitate poate recomanda care sunt analizele necesare pentru a depista problemele. Odată depistată, azoospemia non-obstructivă se poate trata cu medicație hormonală, care să ajute la creșterea producției de spermatozoizi. Dacă problema este cauzată de varicocel, problema se poate rezolva prin intervenție chirurgicală. În cazul azoospermiei provocată de un blocaj în eliminarea spermatozoizilor, sperma se recolteză direct din testicule și folosită apoi la fertilizarea unui ovul (injectia intracitoplasmatică).

Numărul spermatozoizilor mai poate fi afectat de dietă, frecvența actelor sexuale, consumul de alcool și țigări, stresul fizic și emoțional.

Te-ar mai putea intersa și Despre procedura FIV