progesteron

Progesteronul și estrogenul, cei mai importanți hormoni

Ovarele produc și eliberează doi hormoni sexuali de o mare însemnătate în dezvoltarea caracteristicilor sexului feminin în perioada pubertății și în asigurarea fertilității: estrogenul și progesteronul. Cel dintâi este esențial în dezvoltarea sânilor, în distribuția grăsimii pe șolduri, picioare și sâni și la dezvoltarea organelor reproducătoare, iar ambii – atât estrogenul cât și progesteronul – sunt necesari în pregătirea uterului pentru menstruație.

Din diverse motive, organismul poate produce prea puțin sau prea mult estrogen. Nivelurile acestuia se modifică pe parcursul lunii, fiind mai mari la mijlocul ciclului menstrual și mai mici în perioada menstrei, urmand ca la menopauză să scadă ireversibil. Creșterea nivelului de estrogen poate fi determinată și de administrarea pilulelor contraceptive sau de terapia hormonală. Nivelul estrogenului din organism se determină printr-o analiză de sânge și urină. Un nivel ridicat duce la creștere în greutate (în principal în zona taliei, șoldurilor și coapselor), probleme menstruale, sâni fibrochistici, fibroame uterine, oboseală, senzație de balonare, probleme de memorie, depresie. În schimb, un nivel scăzut de estrogen, cauzat de menopauză sau de îndepărtarea chirurgicală a ovarelor, se va manifesta prin menstre care se reduc ca și frecvență ori se opresc, bufeuri, transpirații nocturne, insomnie, piele uscată, modificări de dispoziție, uscăciune vaginală, dorință sexuală scăzută.
Deși estrogenul este un hormon sexual feminin, el este prezent și la bărbați. Un nivel crescut al acestuia determină ginecomastie (creșterea țesutului mamar), disfuncție erectilă și infertilitate. Atunci când nivelul estrogenului este scăzut, manifestările includ apariția excesului de grăsime pe abdomen și scăderea dorinței sexuale.
Celălalt hormon esențial, progesteronul, are rol de protecție împotriva tulburărilor și dezechilibrelor din organism, pentru ambele sexe. În cazul femeilor joacă un rol vital în ciclul menstrual, în sarcină și dezvoltarea embrionului. Progesteronul este cel care reglează endometrul, este esențial pentru dezvoltarea fătului și este implicat în stimularea țesutului mamar pentru a favoriza lactația.
Nivelul de progesteron este de obicei mai mare la o femeie însărcinată, dar creșterile pot avea și alte cauze. O creștere peste anumite limite în timpul sarcinii poate indica fie o sarcină molară (o tumoră benignă care se dezvoltă în uter), fie o sarcină gemelară.
Dacă progesteronul este absent sau nivelurile sunt prea mici, pot apărea sângerarile menstruale neregulate. Lipsa de progesteron în fluxul sanguin poate însemna că ovarul nu a reușit să elibereze un ovul, ceea ce se întâmpla în sindromul ovarelor polichistice.
O scădere a progesteronului în timpul sarcinii poate duce la avort spontan și la travaliu precoce. Simptomele acestei scăderi sunt durerile abdominale, sensibilitatea constantă a sânilor și starea de oboseală accentuată.
Pentru o femeie care nu este însărcinată, scăderea nivelului de progesteron indică diminuarea funcției ovariene, iar creșterea acestuia trage un semnal de alarmă asupra posibilității existenței unor chisturi ovariene sau chiar a unei tumori ovariene. Nivelurile ridicate de progesteron sunt asociate cu un risc crescut și pentru dezvoltarea cancerului de sân.

Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate

Simptomele excesului de estrogen

Excesul de estrogen din organism nu rămâne fără urmări pentru organism.

Estrogenul, alături de progesteron, este unul dintre hormonii importanți ai organismului, ce contribuie la creșterea și dezvoltarea organelor sexuale, precum și la apariția ciclului menstrual. Atât timp cât valorile acestuia se încadrează în normal, organismul nu are de suferit. Dar ce se întâmplă când estrogenul este în exces?

Excesul de estrogen poate să apară în mod natural, dar poate fi cauzat și de anumite tratamente medicamentoase. Cum este, de exemplu, terapia cu estrogen pentru tratarea simptomelor menopauzei. Consumul regulat de alcool, bolile de inimă, diabetul și obezitatea, hipertensiunea și stresul pot fi alți factori care determină creșterea nivelului de estrogen din organism. De asemenea, creșterea estrogenului poate fi influențată atât de progesteron, și el un hormon feminin important, cât și de testosteron, hormon de natură masculină. Iar un dezechilibru hormonal nu rămâne fără urmări pentru organism.

În cazul femeilor, nivelul crescut de estrogen poate fi recunoscut prin următoarele simptome: balonare, sensibilitate la nivelul sânilor, umflarea acestora și prezența unor chisturi la palpare, scăderea libidoului, apariția menstruațiilor neregulate, simptome accentuate ale sindromului premenstrual, stări de anxietate, extremități reci, căderea părului, tulburări de somn, schimbări bruște de dispoziție, oboseală, somnolență, tulburări de memorie.
În cazul bărbaților, pentru că și ei pot fi afectați, simptomele sunt: sâni dezvoltați în exces, dificultăți în menținerea erecțiilor, probleme de fertilitate (nivel scăzut de spermă).

Nivelul estrogenului se poate afla cu ajutorul unor teste de sânge și, în cazul femeilor, recoltarea se face dimineața, în funcție de data ultimei menstruații. În cazul depistării unui dezechilibru al acestui hormon, se pot face următoarele recomandări medicale:
Tratament medicamentos. Dacă nivelul estrogenului a crescut în urma unui tratament, acesta trebuie schimbat imediat.
Schimbarea dietei alimentare. Se recomandă scăderea controlată a numărului de kilograme în plus, sub supravegherea unui medic nutriționist, și adoptarea unei diete bogate în fibre și alimente sărace în grăsimi.

Testul estrogenic măsoară valorile celor trei hormoni estrogenici importanţi – estradiolul, estriolul şi estrona. Dacă în timpul vieții active din punct de vedere sexual nivelul estradiolului este variabil de-a lungul ciclului menstrual, după instalarea menopauzei, nivelul acestuia scade constant. Produs într-o cantitate importantă de către placentă, în timpul sarcinii, concentrația estriolului crește până în momentul nașterii. Estrona se măsoară la femeile ajunse la menopauză, pentru a determina valoarea estrogenului, dar și la persoanele cu diagnostic de cancer ovarian, testicular sau de glande suprarenale.
credit foto: pinterest.com

Menopauza precoce

Cunoscută și sub numele de insuficiență ovariană prematură, menopauza precoce sau prematură este o boală din ce în ce mai des întâlnită, ce afectează femeile înainte ca acestea să împlinească 40 de ani și, în unele cazuri, chiar mai devreme.

Menopauza este o etapă firească în viața unei femei, ce se instalează în jurul vârstei de 50 de ani, fiind marcată de încetarea menstruației. Instalată înainte de 40 ani, insuficiența ovariană prematură poate avea însă cauze medicale, cele mai importante fiind prezența unor boli autoimune tiroidiene sau articulare, infecții ale ovarelor, anomalii cromozomiale. Menopauza precoce mai poate avea drept cauze ovarectomia – îndepărtarea unuia sau ambelor ovare, histerectomia – îndepărtarea pe cale chirurgicală a uterului, tratamentul cu chimioterapie, genetice, dar și stilul de viață – alimentație dezechilibrată, stresul, fumatul.

Efectele menopauzei precoce, ce afectează aproximativ 5% din populația feminină a lumii aflată la vârsta fertilă, nu sunt puține, cele mai importante fiind:
• infertilitatea – ovarele își încetează activitatea – nu mai produc ovule gata pentru a fi fecundate;
• apariția cistitelor – uscăciunea vaginală și atrofierea vaginului pot duce la apariția cistitelor;
• osteoporoză – pierderea densității minerale osoase este influențată de scăderea cantității de estrogen din corp;
• risc de cancer de colon și boli cardiovasculare – estrogenii au un rol bine definit în păstrarea elasticității vaselor de sânge și în prevenirea depunerilor de grăsime pe pereții acestora, ce pot duce la accident vascular sau infarct;

Instalarea menopauzei premature are câteva simptome pe care fiecare femeie ar trebui să le ia în seamă. Acestea sunt ciclurile menstruale neregulate și sângerările abundente, apariția bufeurilor însoțite sau nu de transpirație abundentă, uscăciune vaginală, a pielii, tulburări de somn, scăderea libidoului, incontinență urinară, scăderea capacității de memorare și de concentrare, dureri de cap etc.

Diagnosticul de insuficiență ovariană prematură se face prin dozări hormonale de AMH (hormonul anti-Mullerian), estradiol – un nivel mai mic de 36 indică faptul că femeia a intrat la menopauză, FSH – mai mare de 40 mlU arată că femeia este la menopauză, prolactină. Diagnosticul de menopauză este confirmat de absența pe o perioadă de un an a menstrelor.

Atunci când femeia, aflată la vârstă fertilă, constată apariția simptomelor menopauzei premature, este important să meargă la medicul specialist în infertilitate și să înceapă un tratament de stimulare ovariană urmat de contact natural sau de proceduri de reproducere umană asistată. Pentru femeile aflate la menopauză precoce mai există o speranță ce le poate împlini visul de a deveni mame. Procedura se numește PRP (Platelet-Rich Plasma) și constă în extragerea anumitor celule din sângele pacientei, prelucrarea acestora și injectarea în ovare, pentru a produce din nou material genetic, fie în endometru, care se poate îngroșa suficient cât să permită implantarea embrionului. După câteva zile, analizele se repetă pentru a urmări dacă organismul femeii a răspuns la tratament și a reapărut ovulația. Apoi, unele femei încearcă să rămână însărcinate pe cale naturală, iar altele optează pentru începerea procedurilor de fertilizare in vitro pentru a-și mări șansele de a rămâne însărcinate.
credit foto: pinterest.com

Ce înseamnă deficiența de progesteron

Oricare femeie își dorește să aibă un ciclu menstrual regulat și, atunci când va sosi timpul potrivit pentru aceasta, o sarcină liniștită, fără probleme. Produs de ovare, progesteronul este cel care are grijă ca toate acestea să se întâmple, fiind considerat, alături de estrogen, principalul hormon feminin.

Progesteronul este produs de ovare, de corpul luteus (corpul galben) în faza luteală a ciclului menstrual, de către placentă și glandele suprarenale. Acesta joacă un rol esențial în stimularea metabolismului, reglarea activităților hormonale și foarte important în menținerea sarcinii. Rolul progesteronului este foarte esențial în pregătirea endometrului (mucoasa uterului) pentru implantarea ovulului fecundat și, odată ce sarcina a fost confirmată, în menținerea ei. Dacă ovulul nu a fost fertilizat, ovarele secretă progesteron până cu câteva zile înainte de începerea menstruației, iar apoi nivelul acestuia scade.

Deficitul de progesteron, însă, poate duce la apariția unor probleme majore în organism. Nivelurile scăzute ale acestui hormon sunt des asociate cu înaintarea în vârstă și cu apropierea menopauzei, dar pot fi întâlnite și la femeile tinere – sindromul premenstrual. Printre cele mai importante cauze ale deficientei de progesteron se numără:
• tratamentul cu pilule contraceptive
• stresul cotidian
• afecțiuni tiroidiene
• terapii hormonale
• diete haotice și consumul excesiv de carne

Rolul acestui hormon este deosebit în buna funcționare a organismului unei femei. Iată câteva dintre cele mai importante roluri ale acestuia: reglează creșterea endometrului, ameliorează uscăciunea vaginală, împiedică tensionarea sânilor, scade incidența infecțiilor urinare, previne tromboza, stimulează densitatea osoasă, susține metabolismul, are efect antiinflamator și antidepresiv, previne tromboza, normalizează nivelul de zahăr din sânge.

Când există un dereglaj al acestui hormon, în special un deficit al acestuia, cele mai frecvente simptome sunt:
• infertilitate – nu poate avea loc procesul de ovulație
• avort
• sindrom premenstrual – sâni dureroși, schimbări bruște de dispoziție, anxietate
• menstruație abundentă – inclusiv cu cheaguri
• ciclu menstrual neregulat
• chisturi ovariene
• stări de oboseală, insomnii, depresie
• tulburări de concentrare și de memorie
• libido scăzut
• uscăciune mucoasei vaginale
• retenție de apă
• bufeuri

Aflarea nivelului de progesteron se face cu ajutorul unui simplu test de sânge recoltat în ziua a 21-a a ciclului menstrual. Deficitul de progesteron duce la apariția menstruațiilor neregulate și, uneori, la absența acestora. În sarcină, un deficit de progesteron este asociat cu pierderea acesteia sau cu nașterea prematură.

credit foto: pinterest.com