spermograma

5 factori externi care influențează fertilitatea masculină

În ultimii ani s-au adunat dovezi cu privire la scăderea globală a calității spermei umane. La acest declin al fertilității masculine au contribuit și continuă să contribuie factorii de mediu, de viață și cei ocupaționali. Iată care sunt cei mai importanți astfel de factori.

1.Fumatul
Relația dintre fumat și infertilitate este studiată de câțiva ani. Majoritatea studiilor efectuate de către oamenii de știință au demonstrat efectele negative ale ale fumatului asupra diferiților parametri ai analizelor spermei. O cercetare realizată în Danemarca a scos la iveală faptul că bărbații care fumează au o concentrație de spermatozoizi cu 19% mai mică decât cei care nu au acest viciu. Un alt studiu a indicat faptul că fumatul este asociat cu o scădere semnificativă a densității spermei, a motilității și viabilității spermatozoizilor. Există și date care indică faptul că varicocelul joacă un rol extrem de important în fertilitatea masculină, iar experimentele au demonstrat că între acesta și fumat există o strânsă relație.

2.Consumul de alcool
În principal, despre consumul de alcool se știe că este implicat în declanșarea bolilor hepatice și renale. Însă nu trebuie ignorat nici faptul că are un impact negativ și asupra funcției reproductive. Consumul de alcool poate duce la modificări morfologice ale spermatozoizilor și la o tendință de diminuare a concentrației, motilității, viabilității și morfologiei normale a spermei. În ceea ce privește efectul său la nivel endocrin, s-a constatat că un consum de alcool ar putea provoca modificări structurale ale testiculelor și scăderea nivelului de testosteron. Alcoolul mai poate provoca o reducere a legării hormonului luteinizant (LH) de celulele Leydig, ceea ce conduce la inhibarea enzimelor implicate în formarea hormonilor sexuali.

Știai că…
… există un raport foarte interesant care arată că un pacient azoospermic și-a recăpătat parametri normali ai spermatozoizilor după trei luni de la renunțarea completă la consumul de alcool?

3.Dieta
Oamenii de știință au descoperit că un consum zilnic de cereale și fructe are o influență puternică asupra calității materialului seminal. La polul opus, o dietă bogată proteine, în carne, produse din carne, lapte și derivate din lapte afectează negativ calitatea materialului seminal la om. Dietele hiperproteice se pare că cresc aportul de acizi grași și compromit mecanismele metabolice ale testiculelor, afectând soarta celulelor germinale și în consecință funcția reproductivă masculină.

4.Temperatură ridicată
Unii bărbați își desfășoară activitatea profesională în medii cu temperaturi ridicate, iar alții sunt nevoiți să poarte echipamente/uniforme strânse pe corp. Ambii factori provoacă un stres termic asupra testiculelor, compromițând spermatogeneza, ceea ce conduce la infertilitate. De precizat că procesul spermatogenezei este strâns legat de existența unei temperaturi corespunzătoare, cea optimă fiind puțin mai scăzută decât temperatura corpului.

5. Radiațiile
Viața fără telefonul mobil este aproape de neconceput. Dar folosirea lui are și urmări… O cercetare asupra asocierii dintre utilizarea telefonului mobil și calitatea materialului seminal a scos la iveală faptul că cei care au vorbit la telefon mai mult de o oră pe zi, în timp ce acesta se afla la încărcat, aveau o rată mai mare a concentrației anormale de spermă. Jumătate dintre subiecții studiului au recunoscut și faptul că obișnuiesc să își țină telefonul în buzunarul pantalonilor, foarte aproape de zona inghinală. Toate acestea au dus la concluzia că efectele radiațiilor asupra fertilității masculine nu sunt chiar povești de adormit copiii…

Investigații pentru fertilitatea masculină

Statisticile privind infertilitatea masculină arată că numărul bărbaților care suferă de diverse patologii ce conduc la imposibilitatea obținerii unei sarcini pe cale naturală este aproape egal cu cel al femeilor aflate în această situație. Investigațiile necesare sunt mai puțin numeroase față de cele la care sunt supuse femeile, dar pentru ca visul de a avea un copil să prindă viață, sunt necesare și important a fi făcute.

Investigațiile pentru depistarea infertilității de tip masculin sunt:
A. Spermograma
B. Testul HALOSPERM
C. Testul postcoital

A. Spermograma este cea mai simplă investigație atunci când asupra cuplului planează suspiciunea de infertilitate. Pentru un diagnostic corect, este necesară repetarea investigației cel puțin două-trei ori la un interval de minimum 3 luni. De asemenea, este important ca de fiecare dată când se efectuează spermograma, aceasta să fie efectuată după o perioadă de abstinență de 2 – 5 zile, mai multe zile de repaus sexual putând afecta numărul și mobilitatea spermatozoizilor. Recoltarea spermei se face prin masturbare și ar fi bine să aibă loc în condiții sigure de sterilitate, de preferat în camerele special amenajate în clinicile de specialitate. În caz contrar, recipientul steril trebuie adus la laborator în maximum o oră de la recoltare, iar proba trebuie menținută la o temperatură de maxim 37 de grade Celsius. În laborator, se urmăresc volumul, concentrația spermatozoizilor, mobilitatea acestora și aspectul lor.

B. Testul HALOSPERM se recomandă pacienților în cazul în care lucrează în mediu toxic și radiații, sunt fumători, au episoade frecvente de stări febrile, când există suspiciunea de varicocel, dar și atunci când rezultatul spermogramelor iese modificat, dacă există antecendente în cuplu de avort repetat și eșecuri de reproducere prin fertilizare in vitro. Este recomandat ca recoltarea probei să fie precedată de o perioadă de o lună de zile, timp în care pacientul nu a suferit episoade febrile, nu a fost supus radiațiilor, nici măcar celor dentare, nu a urmat un tratament cu antibiotice. De asemenea, analiza este bine să se efectueze după o perioadă de abstinență între 2 și 5 zile. În urma analizei în laboratorul de specialitate, este de dorit ca rezultatul (procentul de spermatozoizi cu ADN fragmentat din probă) să fie cât mai mic. Un rezultat care exprimă un procent mare de spermatozoizi cu ADN fragmentat (mai mare de 30%), va primi recomandarea ICSI (Injectare Intracitoplasmică de Spermatozoizi) sau P-ICSI ca metodă de fertilizare a ovocitelor în cazul unei proceduri FIV.

C. Testul postcoital sau testul Sinus Huhner are rolul de a demonstra posibilitatea fizică a spermatozoizilor de a penetra stratul de mucus cervical. Se recoltează într-un interval cuprins între 2 și 24 de ore de la actul sexual, când femeia se prezintă la cabinetul de specialitate pentru recoltarea unei cantități din mucusul cervical, ce va fi apoi supus analizei pentru a vedea dacă există sau nu spermatozoizi. Important de reținut este faptul că efectuarea testului trebuie să aibă loc în perioada de ovulație, atunci când mucusul cervical este abundent. Recoltarea probei durează foarte puțin și nu are efecte secundare.

credit foto: pinterest.com

Teste pentru depistarea infertilității masculine

Atunci când sarcina întârzie să apară după mai mult de un an de încercări ale cuplului, este important ca ambii parteneri să afle care sunt cauzele infertilității. Aceasta înseamnă că atât femeia, cât și bărbatul trebuie să facă anumite teste de infertilitate.

În cazul bărbaților, cele mai frecvente cauze ale infertilității sunt legate de anomalii ale spermei, dilatarea venelor testiculare sau variocelul și sechelele în urma unei boli cu transmitere sexuală. După o examinare fizică, pentru examinarea organelor sexuale, se recomandă o serie de investigații amănunțite, de specialitate, pentru a găsi cauza infertilității. Aceste teste de infertilitate masculină includ:

Spermograma – Este o analiză amănunțită a spermei ce arată calitatea și cantitatea spermatozoizilor. Recoltarea spermei se va face după o perioadă de abstinență de 48 de ore, într-un recipient steril, de unică folosință și are loc chiar în interiorul clinicii, într-o cameră special amenajată. De asemenea, se recomandă ca înainte de recoltare să se evite consumul de alcool câteva zile, iar pacientul va comunica medicului dacă urmează vreun tratament pentru o afecțiune cronică. În urma spermogramei pot ieși la iveală o serie de tulburări precum:
● Lipsa spermatozoizilor sau azoospermia
● Număr mai mic decât normalul al spermatozoizilor sau oligospermia
● Capacitatea redusă de deplasare a spermatozoizilor sau astenospermia
● Probleme care apar din cauza structurii și morfologiei spermatozoizilor sau teratospermia

Testul postcoital – După contactul sexual cu partenera, se va face o examinare a mucusului cervical prelevat de pe colul uterin pentru a depista prezența, numărul și motilitatea spermatozoizilor.

Analize hormonale – Sunt analize de sânge necesare pentru a determina nivelul de testosteron, a hormonului luteinizant (care produce testosteron), a prolactinei și a hormonului foliculo-stimulant (FSH).

Ecografia testiculară – Se recomandă pentru a depista anormalitățile fizice ce pot afecta fertilitatea: mărimea testiculelor, existența unor chisturi, existența varicocelului ce scade cantitatea și mai ales calitatea spermei.

Teste genetice – Acestea pot determina dacă infertilitatea are sau nu un substrat genetic. Se recomandă bărbaților care au o insuficiență testiculară și au un număr mic de spermatozoizi prezenți în spermă – oligospermie.

Spermocultură – Este un test ce identifică agenți patogeni responsabili de infectiile tractului genital masculin. Dacă nu se efectuează în cadrul clinicii, proba trebuie adusă în laborator în maximum o oră de la recoltare.

Biopsia testiculară – Se recomandă în cazurile de azoospermie, adică atunci când spermatozoizii lipsesc din spermă. Intervenția are loc sub anestezie generală și constă din extragerea unor fragmente mici din structura testiculară. Dacă în timpul intervenției sunt găsiți spermatoizi, aceștia sunt recoltați pentru a fi apoi analizați în laborator și folosiți în cazul unui tratament de fertilizare in vitro.
credit foto: pinterest.com