Aproximativ 25% dintre cazurile de infertilitate feminină sunt cauzate de obstrucțiile tubare. În cele mai multe dintre cazuri, obstrucția tubară, pe lângă faptul că poate împiedica apariția sarcinii cu totul, este asociată cu sarcina extrauterină.

Nu doare, nu deranjează în niciun fel și este foarte posibil să nu știi faptul că o obstrucție tubară îți poate amâna bucuria de a rămâne însărcinată. Mergi negreșit la medicul specialist, atunci când vreme de un an de zile ai întreținut raporturi sexuale regulate, fără protecție, și nu ai reușit să rămâi însărcinată.

Îți recomandăm să citești și Hiperstimularea ovariană

Cum apare
Cauzele obstrucției tubare sunt multiple. O boală inflamatorie pelvină, cauzată de infecția cu transmitere sexuală (Chlamydia sau Gonorea), reprezintă una din principalele cauze ale obstrucției tubare. Endometrioza, tuberculoza, aderențele abdominale și pelvine în urma unei intervenții chirurgicale, sarcina ectopică, fibroamele și polipii uterini se află pe lista principalelor cauze care declanșează obstrucția tubară. Există mai multe tipuri de afecțiuni ale trompelor uterine ce conduc la diagnosticul de infertilitate:
Obstrucție tubară proximală – care poate fi unilaterală sau bilaterală. Traseul spermatozoizilor este blocat când ajung în partea superioară a trompelor, unde are loc fertilizarea.
Obstrucție tubară distală – trompele sunt blocate din cauza unor depuneri ce obturează parțial sau total o trompă uterină (sau amândouă) și ovulul nu se poate ”așeza” aici.
Hidrosalpinx – atunci când trompele sunt pline cu lichid, nu se pot drena singure, împiedicând astfel procesul de fertilizare.

Îți vor fi de folosi și informațiile din articolul Analize pentru infertilitate

Cum se tratează
Intervenția chirurgicală reprezintă cel mai uzitat tratament pentru rezolvarea acestei proleme medicale. Aceasta diferă în funcție de localizarea obstrucției tubare și de dimensiunea acesteia. În funcție de poziționare, intervenția chirurgicală poate fi:
Reanastomoza tubară – constă în desfacerea ligaturii trompelor (dacă a fost făcută înainte), excizia porțiunii afectate și unirea celor două părți sănătoase ale trompei uterine. Intervenția se face cu incizie abdominală, cât mai aproape de osul pubian.
Salpingotomia – reprezintă rezecția unei părți a trompei uterine și este foarte utilă înainte de o fertilizare in vitro, atunci când trompa uterină dezvoltă o acumulare de lichid. Din păcate, după această intervenție, obstrucția se poate reface.
Fimbrioplastia – este intervenția chirurgicală care se efectuează atunci când obstrucția este situată la capătul terminal spre ovar și este parțială.
Histerosalpingoscopie – constă în introducerea unui cateter sub ghidaj fluoroscopic și histeroscopic prin colul uterin pentru a ajunge în trompa uterină. Se folosește atunci când obstrucția tubară este aflată în vecinătatea uterului.

Șanse de vindecare
Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când pacienta este tânără și nu a avut probleme de fertilitate, histerosalpingografia indică obstrucția trompelor uterine sau când obstrucția este de natură lichidiană.
Șansele de reușită în cazurile intervențiilor chirurgicale pentru obstrucția tubară depind într-un procent mare de localizarea și de întinderea acesteia. Aproximativ 60% dintre femeile care au suferit această intervenție chirurgicală au reușit să obțină și să păstreze sarcina mult dorită. Când leziunile sunt mai grave și este nevoie ca o mare parte din trompa uterină să fie extirpată, singura soluție pentru a rămâne însărcinată este fertilizarea in vitro.

Îți recomandăm și  articolul Ce se întâmplă după FIV?