Infertilitatea are o sumedenie de posibile cauze, trombofilia fiind doar una dintre acestea. Fie că este ereditară sau dobândită pe parcursul vieții, trombofilia netratată reprezintă un pericol atât pentru viața persoanei respective, cât și pentru făt, atunci când vorbim despre o femeie însărcinată.

Trombofilia este caracterizată prin viteza prea mare de coagulare a sângelui și predispoziție la dezvoltarea cheagurilor, care pot bloca circulația sângelui către organe vitale.

Din fericire, există anumite analize care pot depista astfel de tulburări de coagulare a sângelui, precum și tratamente care reduc riscul de complicații.

Trombofilia și infertilitatea

Există mai multe studii care arată fără dubiu o legătură strânsă între trombofilie și incapacitatea de a obține sau de a duce la termen o sarcină cu un făt sănătos.

Tulburările de coagulare a sângelui pot sta deseori la baza eșecului implantării embrionului, dar pot pune piedici și în ceea ce privește dezvoltarea armonioasă a fătului, care nu mai primește oxigen și nutrienți vitali din cauza unui blocaj în circulația sângelui către placentă și se oprește din evoluție.

Însă și viața gravidei este pusă în pericol de trombofilie, cheagurile de sânge putând să determine preeclampsie, infarct, accident vascular sau embolism pulmonar.

Alte complicații cauzate de trombofilie în sarcină sunt: dezlipirea placentei, nașterea prematură, greutatea mică la naștere a bebelușului.

Când se recomandă efectuarea profilului de trombofilie

În general, profilul de trombofilie este recomandat femeilor care doresc să rămână însărcinate sau care au obținut deja sarcina și care au un istoric familial sau medical de tromboze ori factori de risc ce pot pune în pericol sănătatea fătului.

Totodată, poate fi o investigație indicată și atunci când o femeie suferă în mod repetat de avorturi spontane (mai ales după primul trimestru de sarcină) sau e la risc de preeclampsie.

Iată care sunt situațiile în care se recomandă profilul de trombofilie:

• Femeia are peste 35 de ani și a avut mai multe eșecuri de implantare în urma procedurii FIV
• Femeia a avut anterior o sarcină fără probleme, dar la a doua încercare a suferit un avort spontan
• Cupluri infertile care nu reușesc să obțină sarcina de mai mult de 3 ani
• Femei care sunt diagnosticate cu boli autoimune, precum lupus sau artrită reumatoidă
• Femei cu istoric medical de tromboembolism, dezlipire de placentă și avorturi spontane repetate
• Femei care au avut o naștere prematură (înainte de săptămâna 34 de sarcină)
• Gravide cu preeclampsie
• Femei cu infertilitate idiopatică (fără o cauză identificată)

În ce constă profilul de trombofilie – analize recomandate

Analizele de sânge pentru diagnosticarea trombofiliei se stabilesc în funcție de istoricul medical și familial al persoanei respective, precum și în funcție de factorii de risc (fumat, obezitate, anticoncepționale etc.).

În primul rând se va face un test pentru a evalua capacitatea de coagulare a sângelui. În funcție de rezultatul acestuia, pot fi recomandate următoarele teste specifice:

• Factorul V Leiden
• Homocisteina
• Protrombina
• Proteina C
• Proteina S
• Factorul VIII, XII (C46T), XIII
• Genotip ABO
• Anticorpi anticardiolipinici
• Anticoagulant lupic
• Antitrombina
• Mutația genei MTHFR

Cum se tratează trombofilia în sarcină

Dacă diagnosticul de trombofilie este confirmat, este foarte important ca femeia să fie luată în evidența unui medic hematolog, care va colabora îndeaproape cu medicul ginecolog specialist în infertilitate pentru a concepe un plan de tratament și monitorizare, astfel încât riscurile să fie reduse la minimum.

Tratamentul trombofiliei în sarcină este individualizat în funcție de pacientă și de tipul trombofiliei diagnosticate. Acesta poate consta în administrare de antiagregante plachetare (aspirină) și/sau anticoagulante cu greutate moleculară mică (heparină), sub formă injectabilă.

Acestea previn apariția cheagurilor de sânge și sunt sigure pentru făt, deoarece nu traversează bariera placentară.

Desigur, tratamentul va fi luat pe baza rețetei emise de medicul hematolog, conform indicațiilor acestuia și ținându-se cont de istoricul medical al pacientei și rezultatele testelor. De asemenea, se recomandă evitarea sedentarismului, oprirea fumatului și alimentația echilibrată.